Banca Mondială a calculat performanţa şi potenţialul oraşelor din România/ Care sunt cele mai atractive orașe

„Ierarhia oraşelor” în termenii indicelui de atractivitate arată că cele mai atractive oraşe continuă să fie Bucureştiul, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Constanța, Galați, Brașov, Oradea şi Ploiești, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

În cele mai multe cazuri poate fi observată o corelaţie pozitivă între indicele de atractivitate şi valoarea capitalului străin atras de un oraş anume (de exemplu, Brașov este cotat al 8-lea în termeni atât al indicelui de atractivitate cât şi de atragere a capitalului străin), arată documentul.

Proximitatea graniței de vest oferă avantaje clare, pentru că zona vestică este în general preferată de investitori datorită amplasării în apropierea pieţelor europene vestice. Astfel, poziţia geografică reprezintă în mod evident un factor de atracţie, în special pentru centrele de producţie.

În România, investiţiile domestice, deşi uşor în recuperare comparativ cu anii precedenţi, rămân insuficiente pentru păstrarea economiei pe linie de plutire

Totuşi, criza economică actuală vine cu o oportunitate reală pe care România ar trebui să o valorifice. Cea mai mare oportunitate pentru România şi oraşele sale o reprezintă fenomenul reshoring (planurile curente ale companiilor europene de a reduce sau repatria lanțurile valorice de producție/ facilităţile, având în vedere distanţele din ce în ce mai problematice şi tensiunile comerciale care au escaladat din cauza pandemiei).

Astfel, capacităţile de producţie retrase de pe alte continente ar trebui relocate în România dacă putem să câştigăm competiţia cu alte state din regiune şi să demonstrăm avantajele noastre competitive. România este foarte competitivă în termeni de costuri iar producţia industrială a crescut semnificativ în anii din urmă. Aceste caracteristici pot transforma ţara într-un magnet pentru investiţii, în special în zona de producţie.

În viitor, se preconizează că conexiunea dintre Europa şi China se va schimba; multe capacităţi de producţie importante ale companiilor europene care funcţionează în Asia vor fi relocate în Europa pentru a controla mai bine lanţul de aprovizionare. România şi alte ţări CEE sunt atractive în special pentru piaţa forței de muncă, cu salarii inferioare celor din Europa de vest, similare în unele cazuri – şi în special în anii recenţi – cu cele din China.

De exemplu, costurile forţei de muncă în sectorul de producţie din Germania este de şase ori mai mare decât în România. Fiecare oraş românesc trebuie să-şi dezvolte propriul profil economic pentru a se specializa şi pentru a atrage capitalul potrivit conform viziunii de creştere dezvoltată local.

Competitivitatea este adesea descrisă precum validarea externă a economiilor oraşelor în era globalizării. De obicei, locurile pot fi echivalentul corporaţiilor, concurând pentru talent şi aport de piaţă într-o economie globală.

Acesta este motivul pentru care competitivitatea şi atractivitatea sunt indicatori importanţi pentru analizarea performanţei economice a oraşelor şi abilitatea lor de a atrage capital mobil, cunoştinţe şi companii inovatoare.

Doi indici au fost dezvoltaţi pentru a evolua performanţa oraşelor din România: indicele competitiv (concentrat pe performanţa actuală) şi indicele de atractivitate (concentrat pe performanţa potenţială)

Nu este nicio surpriză faptul că cel mai competitiv oraş din România este Bucureşti, cel mai mare oraş care concurează în prezent pe picior de egalitate în termeni de productivitate cu alte oraşe importante din UE.

Este urmat de alte oraşe dezvoltate (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara etc.), care sunt de asemenea, importante hub-uri economice. Oraşele competitive secundare sunt esenţiale pentru mai puternica performanţă regională, pentru că propagă creşterea şi dezvoltarea în localităţile vecine.

Datele au prezentat o corelaţie pozitivă între performanţa economică exprimată prin VNB/capita şi indicele de competitivitate, care înseamnă că un oraş competitiv oferă cu adevărat oportunităţi mai bune cetăţenilor săi.

Alte oraşe (Ghimbav, Mioveni, Năvodari, Găești, Otopeni etc.) beneficiază foarte mult de proximitatea lor la polii de creştere urbană şi acest lucru este reflectat în nivelul de competitivitate. Mai mult, s-a observat că valoarea indicelui este corelată cu nivelul de specializare al unui oraş (de exemplu, Ghimbav este specializat în industria aerospaţială, Mioveni este specializat in industria auto – ambele au valori ridicate ale indicelui de competitivitate).

Pe scurt, acest lucru înseamnă că un grad mai ridicat de specializare în cadrul unui oraş creează premisa unui nivel de competitivitate mai mare. Oraşele puternic specializate, însă, sunt susceptibile de schimbări bruşte economice. Astfel, ori de câte ori este posibil, trebuie luat în considerare la nivel local un echilibru între specializare şi diversificare, mai recomandă Banca Mondială.

Vezi aici întregul raport al Băncii Mondiale, defalcat pe industrii