Banca Nationala a Elvetiei anunta noi masuri care sa franeze aprecierea francului. "Francul este puternic supraevaluat si reprezinta o amenintare"

Banca Nationala a Elvetiei (SNB) a anuntat miercuri noi masuri pentru a contracara aprecierea francului, care este, spune ea, „masiv supraevaluat” si reprezinta o „amenintare” pentru economia tarii. La numai sapte zile de la anuntul primelor masuri de franare a intaririi monedei locale, SNB a decis sa creasca semnificativ nivelul de lichiditate din piata prin intermediul operatiunilor de swap valutar (la fel ca in timpul crizei din 2008).”Vrem sa aducem Libor cat mai aproape de zero”, a declarat intr-un interviu pentru Le Temps Jean-Pierre Danthine, membru in boardul Bancii Elvetiei.

Citeste aici comunicatul integral al Bancii Elvetiei

Se pare ca masurile anterioare nu au fost suficiente pentru a calma aprecierea francului, considerat o moneda de refugiu in perioade de criza. In numai o saptamana aprecierea francului a fost de 6% faţă de euro şi de 1% în raport cu dolarul american.

Oficialii BNS mai spun ca vor continua să monitorizeze îndeaproape evoluţiile de pe piaţa valutară şi vor lua măsuri suplimentare, dacă este necesar. „SNB continua ceea ce ea a început săptămâna trecută prin luarea de măsuri pentru a creşte lichiditatea”, explica Fabian Heller- Credit Suisse.

„Impactul acestei acţiuni nu este foarte cert, o reducere a dobanzii cheie ar fi fost mai atractiva, mai noteaza un economist citat de Reuters.

Ursina Kubli, economist la banca Sarasin, spune ca nu e exclus sa asistam la rate negative ale dobanzilor, vazute ca optiune suplimentara masurilor deja luate. Consiliul Federal era nemultumit de efectele primelor masuri luate de Banca Centrala.

Reunit la Bernerhof pentru a treia oara in aceasta vara, in prezenta Guvernatorului Hildebrand, membrii Consiliului au discutat in ultimele zile ce se poate face impotriva aprecierii CHF. “Situatia e nesustenabila la un asemenea curs”, spune unul din membrii Consiliului. Cel mai bine ar fi sa tintim cursul undeva in intervalul 1,2-1,3 franci pentru un euro. Duminica, Gerold Bührer, declara pentru SonntagsZeitung ca, “ in situatii extraordinare, un obiectiv pe curs nu ar trebui exclus pentru a sprijini exportatorii si a pastra locurile de munca”.

• Ce sunt operatiunile de swap valutar?

Swapul valutar reprezintă de fapt tranzacţii în care participantii schimbă sume exprimate în două monede diferite, la începutul unei perioade, şi le răscumpără la o dată viitoare prestabilita.

Spre deosebire de operaţiunile de schimb valutar direct, operaţiunile de swap nu au efecte directe asupra cursului valutar la vedere. Cu toate acestea, operaţiunile de swap valutar pot influenţa nivelul cursului de schimb după derularea lor, ca urmare a efectului puternic al anunţării operaţiunilor, acestea necesitând o perioadă minimă de două zile pentru ca tranzacţia să devină efectivă.

Utilizarea swap-ului, în vederea procurării de rezerve valutare, prezintă avantajul ca obtii usor capitaluri pe termen scurt.

E drept ca, desi swapul a putut fi utilizat pentru controlul lichidităţii bancare, protejarea rezervelor valutare şi stimularea sistemului financiar bancar, în ultimii ani acest instrument nu a mai fost preferat, din cauza riscului de pierdere al băncii centrale şi a gradului redus de atractivitate pe piaţa monetară.

• Ce este dobanda Libor?

LIBOR este o rata indicativă medie a dobânzii la care unele banci considerate “de prim rang” isi acorda împrumuturi intre ele pe piaţa londoneza.

LIBOR este calculat pentru 15 scadenţe diferite şi pentru 10 monede diferite. Rata oficiala LIBOR (bbalibor) se anunţa o dată pe zi la aproximativ 11:45, ora Londrei, de catre Thomson Reuters în numele Asociaţiei Bancherilor Britanici (BBA).

La începutul anilor optzeci a existat o nevoie tot mai mare în rândul instituţiilor financiare din Londra pentru a gasi un punct de reper pentru dobanzile la credite.

Aceasta referinta era extrem de necesara pentru a se putea calcula preţurile unor produse financiare, cum ar fi swap-urile şi opţiunile. Sub conducerea BBA o serie de măsuri au fost luate începând din 1984 care au condus în 1986 la publicarea ratelor dobânzilor prima LIBOR (bbalibor). Cum spuneam mai sus, LIBOR este o rată medie a dobânzii fixata de cateva banci (panel banks) care isi imprumuta fonduri una, alteia.

Selecţia se face în fiecare an de Asociatia Bancherilor Britanici (BBA) si de catre Comitetul pieţelor (FX & MMC). Un juriu este alcătuit pentru fiecare monedă constând din cel puţin 8 şi cel mult 16 bănci, considerate reprezentative pentru piaţa monetară din Londra. Băncile sunt evaluate dupa criteriul marimii cotelor de piata si a reputatiei pe care o au. Deoarece criteriile aplicate sunt stricte, ratele LIBOR pot fi, în general, considerate ca cele mai mici rate de creditare interbancare pe piaţa monetară londoneza.

• Cum se calculeaza LIBOR?
  

Ratele dobânzii LIBOR nu sunt bazate pe tranzacţii reale. În fiecare zi lucrătoare la aproximativ ora 11 am (ora Londrei) băncile din panou informează Thomson Reuters la ce rata a dobânzii s-ar imprumuta la diferite scadente, de pe piaţa monetară interbancară, in acel moment.

Motivul pentru care măsurare nu se bazează pe tranzacţiile reale se datorează faptului că nu fiecare bancă împrumută sume substanţiale pentru fiecare scadenţă în fiecare zi. Odată ce Thomson Reuters a colectat ratele de la toate băncile din panel, se elimina cele mai mari 25% din valori, ca si cele mai mici 25% din cotatii. Din restul de 50% care raman se face o medie, aceasta reprezentand cotatia oficiala LIBOR (bbalibor).

Iniţial (în 1986) LIBOR a fost publicat pentru 3 valute: dolarul american, lira sterlină şi yenul japonez. De-a lungul anilor care au urmat, numărul de monede LIBOR a crescut la un maxim de 16. Un număr de aceste monede au fuzionat în euro în anul 2000. In acest moment avem rate LIBOR pentru 10 valute.

Citeste si analiza Radiografia unei „bule”care a cuprins Romania: imprumuturile in franci elvetieni. Cum s-a format, cine a intretinut-o si de ce s-a stins