Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

De câțiva ani încoace, un sfert de milion de români preferă să părăsească România anual. Circa un sfert dintre ei au cel puțin studii superioare, iar în cazul medicilor, exodul a creat mari dificultăți. Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane, arată un studiu publicat zilele trecute.

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată documentul. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în studiul citat.

Numărul emigranților români din ultimii 8 ani:

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

• Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte- ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.

Cele mai recente statistici ale Organizației Națiunilor Unite arată că în 2019, în întreaga lume trăiau 272 de milioane de migranți, ceea ce reprezintă aproximativ 3,5% din populația globală.

Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, după cum arată un alt studiu.

Emigranții români după județul de proveniență:

Până în 2006, migrația românească era mai mult una temporară, reprezentată de persoane cu studii medii care mergeam să muncească în afara țării pentru a strânge nișe bani. Odată cu aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, profilul migranților s-a schimbat din nou, migrația persoanelor cu înaltă calificare devenind tot mai consistentă.

În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2% din întreaga populație a părăsit România. Datele arată că această tendință de emigrare este în creștere.

Soluțiile pentru a contrabalansa migrația celor mai valoroși oameni (fie prin încurajarea lor de a rămâne aici fie prin motivarea re-întoarcerii acasă), trebuie să vizeze eliminarea cauzelor care îi determină să plece. Cum s-ar putea face asta?

Prin investiții consistente în educație în general și în învățământul superior în special, prin creșterea finanțării acordate cercetării. Prin discutarea acestui subiect în cadrul Comitetului European al Regiunilor ( organism consultativ al UE format din reprezentanți din cele 28 de state membre, aleși la nivel local și regional). Prin CoR, aceștia își pot exprima direct opiniile cu privire la legislația UE care are un impact asupra regiunilor și orașelor. Importanța CoR este vitală – subiecte precum exodul creierelor în România ar putea fi dezbătute din mai multe perspective, cu implicații naționale și comunitare.

În anii 1990 – 2000, peste 900.000 de persoane cu studii superioare au intrat pe piața muncii din SUA ca urmare a unui program temporar de acordare a vizelor. Germania a adoptat un sistem de permise de muncă care permite imigranților educați și familiilor acestora să rămână în țară timp de 5 ani. Un astfel de program ar putea fi inițiat în România pentru specialiști din alte țări.

Citește aici studiul ”Impactul exodului creierelor în România. Soluții posibile.