Bijuterii „pret-a-porter” din secolul IV, expuse la Cluj-Napoca

Coliere de sticla, piepteni din os sau inele din argint, fabricate in secolul IV, sunt expuse la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Podoabele si trusele de toaleta au fost folosite, acum mai mult de un mileniu si jumatate, de frumoasele din triburile aflate sub stapanirea gotilor.

Bijuteriile si trusele de toaleta din cadrul expozitiei provin din 14 muzee din Romania. Ele sunt reprezentative pentru cultura Santana de Mures-Cerneahov, formata ca o sinteza a unor populatii diverse, aflate sub dominatia regilor goti.

Teritoriul dominat de aceasta federatie de triburi, inchegata in secolul IV, se intindeau la granita de nord a Imperiului Roman, din zona Niprului, azi in Ucraina, pana in Transilvania.

Colierele de margele, inelele, bratarile, amuletele ori pandantivele sunt foarte asemanatoare cu cele de acum. Numai ca, in epoca, bijuteriile nu aveau doar rolul de infrumusetare, ci si de protectie magica. De aceea, pe cercei sau pe amulete se regasesc insemne ale unor zei germanici, invocati ca sa ii protejeze pe posesorii acestor podoabe. Multe dintre ele erau purtate, deopotriva, de razboinici si de sotiile lor.

Cornalina era cea mai „trendy”

Obiectele de podoaba erau confectionate din materiale dintre cele mai diverse. Este vorba de pasta de sticla, lucrata de mesterii locali. Desi acestia nu aveau o tehnica la fel de avansata ca si cei din lumea greco-romana, totusi obiectele lucrate de ei sunt foarte frumoase.

Unele coliere si bratari sunt confectionate din pasta de sticla albastra, care, probabil, se asorta cu ochii azurii ai frumoaselor din triburile de origine germanica. De asemenea, foarte apreciate erau bijuteriile fabricate din piatra semipretioasa numita cornalina, de culoare caramizie.

Istoricul Irina Nemeti a spus ca aceasta piatra era la moda in secolul IV, nu doar printre triburile de migratori, ci si in randul populatiei autohtone, care imita moda stapanilor.

Exista si obiecte de podoaba lucrate din argint, din argint aurit, din bronz ori din fier. De asemenea, arheologii au descoperit zeci de piepteni din os, folositi pentru scarpinatul pentru paduchi.

Pe langa fibulele, pensetele, cutitasele ori agrafele din metal, exista si pandantive din chihlimbar. Acestea sunt probabil si cele mai vechi.

Gotii au plecat din zona Peninsulei Scandinavice si din cea a Marii Baltice, bogate in boabe de chihlimbar, au trecut prin nordul Marii Caspice, iar apoi au ajuns in nordul Marii Negre, in Transilvania si, de aici, mai departe spre Italia, spre Spania si spre nordul Africii.

Cele mai multe dintre bijuterii expuse la Cluj-Napoca provin din necropole. Astfel ca ele au fost foarte bine pastrate. Istoricul Carmen Ciongradi sustine ca aceste obiecte de podoaba arata si ca, de fapt, epoca migratiilor nu era chiar atat de intunecata dupa cum au vrut sa o prezinte istoricii Renasterii.