Black Friday de România – O istorie de opt ani plină de mulțumire, schimbări, dezamăgiri și supărări
În opt ani de Black Friday s-au întâmplat multe și o groază de oameni s-au trezit cu noaptea-n cap, sperând să prindă cu adevărat o mega-reducere. Prin 2012 site-urile ”picau” mereu, într-un an au fost două etape de Black Friday, iar în altul comercianții au fost ceva mai reținuți, dar de la an la an vânzările au tot crescut. În fiecare an doar cei mai rapizi și norocoși pot prinde ofertele cu adevărat grozave și alții văd supărați că produsele dorite sunt mai scumpe decât cu o lună în urmă. Dar în opt ani a crescut de câteva ori numărul celor care cumpără de pe mobil și plătesc cu cardul. În plus, acum opt ani erau la modă tabletele, dar în prezent cel mai mult se caută smartphone-uri și TV-uri, iar la capitolul produse ”la modă” pot fi incluse trotinetele electrice.
Ce s-a schimbat
Multe lucruri s-au schimbat de la primul Black Friday românesc, acum opt ani. Lucruri care erau la modă atunci, în prezent scad, în timp ce românii cumpără de Black Friday lucruri care ar fi părut de neimaginat acum șapte ani, precum vacanțe, lingouri de aur, vouchere la ”escape room” sau reducei la cafenea.
Câteva estimări arată că vânzările de Black Friday ar putea crește față de anul trecut cu 20-30%, ceea ce ar însemna nivel dublu față de 2016 și cvadruplu față de 2013.
Millward Brown face an de an un sondaj în care întreabă câți au auzit de Black Friday și câți au intenția să cumpere. Acum șapte ani 27% dintre cei întrebați au spus că au auzit de BF, în 2015 s-a ajuns la 71%, iar acum, la 89%. La capitolul intenție de a cumpăra ceva, ponderea a crescut de la 16% în 2012, la 42% în 2015 și la 50% în 2019.
Apoi, dacă acum șapte ani mobilul conta mult prea puțin din totalul site-urilor mari, cam pe la 15-20%, acum pe multe site-uri s-a trecut de 60%. Ponderea plăților cu cardul din totalul cumpărăturilor a crescut de la sub 10% la primele Black Friday-uri, la peste 35% în prezent.
Prin 2012-2014 încă era la modă ca oamenii să meargă la prima oră în Altex, Flanco sau Domo (care atunci avea multe magazine) și se formau cozi. Acum nu mnai este chiar așa mai ales că o pondere tot mai mare s-au orientat către online și își fac un plan cu ce să cumpere.
Black Friday, ”marea zi a reducerilor”, a început timid în România în 2011 și a crescut enorm în 2013, 2014 și 2015. La fel s-au înmulțit și controversele și nemulțumirile, pe internet apărând în fiecare an print screen-uri cu prețuri care nu scădeau cât de mult promitea comerciantul sau care erau crescute arfificial înainte. Fenomenul de shopping a fost adaptat pentru România, ceea ce a însemnat că „Vinerea” Neagră nu este într-o singură zi și nici măcar într-o perioadă previzibilă.
Anul acesta este special, Black Friday este între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și toamna este extrem de caldă, ceea ce înseamnă că, cel puțin teoretic, mai mulți oameni vor avea chef să se ducă în magazinele fizice. Ca idee, maximele vor fi între 12 și 20 de grade.
Nouă, românilor, ne plac mult reducerile, ne place ideea că putem cumpăra ceva la un preț ce ne pare extrem de mic. De Black Friday ies la shopping mulți oameni care nu au nevoie de produsul X sau Y, însă reducerea este uneori prea tentantă, mai ales dacă sunt afișate scăderi de 80-90%. De la an la an companiile vând tot mai mult și ideile de marketing sunt tot mai nebunești.
De Vinerea Neagră se cumpără mai ales electronice și electrocasnice și aici marea problemă ține de faptul ca marii comercianți au multe campanii de reducere pe parcursul anului. Prețurile produselor se schimbă de multe ori de-a lungul unei luni și sunt imposibil de monitorizat, astfel că este greu de verificat dacă de Black Friday produsul chiar este la cel mai mic preț.
De la an la an campaniile de Black Friday sunt tot mai lungi, unele companii alegând să le înceapa la 1 noiembrie, sau chiar în a doua jumătate a lui octombrie. eMAG, cel mai mare retailer local online, ține Black Friday o singură zi, dar are campanii de reduceri și în week-end. Flanco și Altex, cei mai mari retaileri cu magazine fizice, au campanii ce țin o lună.
În plus, dacă acum șapte ani părea o mare surpriză ca retailerii electro-IT să aibă în ofertă și autoturisme, acum tot mai mulți au in ofertă mașini (practic cupoane de reducere negociate cu dealerii auto). Anul acesta va exista la Black Friday și un autoturism Ferrari care costă 265.000 euro, în loc de 308.000 euro.
Va crește numărul de pachete de servicii (practic vouchere pentru diverse lucruri) care se vor regăsi în oferta magazinelor electro-IT. Se vor vinde abonamente la centre medicale, la maternități (pachete de nașteri), vouchere de reduceri la bilete de avion, abonamente reduse la „spa”, la degustări de vinuri, la „escape room” sau la servicii de ride-sharing.
Scurt istoric al celor șapte ediții de Black Friday
2011
Conceptul a fost pentru prima oară vizibil în țară în 2011 când însă desfășurarea a fost dezlânată, nu a existat o strategie clară și doar câteva magazine online au fost „pe fază” (în frunte cu eMAG). Practic, unele magazine online pur și simplu au pus un banner negru vineri dimineața și au scăzut câteva prețuri, văzând că rivalii porniseseră o campanie de Vinerea Neagră. A fost un Black Friday timid și cu totul slab față de ce avea să vină.
Iulian Stanciu de la eMAG a povestit în 2017 că la acest Black Friday compania a pierdut un milion de euro fiindcă nu s-a pregatit și a subestimat cu mult cererea. În plus, site-ul a fost cu mult depășit de traficul uriaș.
2012
Lucrurile au stat cu totul altfel în 2012 când s-a comunicat masiv pe tema „sărbătorii reducerilor”. Mai mult decât atât, Black Friday s-a extins în multe domenii din afara electro-IT-ului, exemple fiind biletele la concerte, încălțămintea, anvelopele, parfumurile, imobiliarele, mobila, accesoriile de baie și multe altele. Multe site-uri au „picat”, coletele au ajuns și după mai bine de 20 de zile, însă au existat și mulți oameni care și-au luat produse care i-au mulțumit. Black Friday era încă la început.
2013
În 2013 Black Friday a fost intens pregătit și vânzările au crescut puternic. Pentru prima oară s-a petrecut în două „valuri”: unul pe 21 noiembrie, altul pe 28 noiembrie, o serie de magazine anunțând un ”Black Week” care ținea opt zile între aceste date. Marea schimbare a venit fiindcă o serie de magazine online, începând cu Evomag care a anunțat printre primii, dar mai ales eMAG, cel mai influent retailer online, au decis să devanseze Vinerea Neagră cu o săptămână.
De ce au „furat” startul? Pentru că după 29 urma Sfântul Andrei și Ziua Națională, mulți clienți plecau în mini-vacanțe și nu ar mai fi cumpărat, mai ales că o parte și-au luat liber și luni 2 decembrie. În plus, fiind multe comenzi, era posibil ca unele să nu fie livrate până la Moș Nicolae. Site-urile au avut mult mai puține probleme, picând mult mai rar, dovadă că s-a investit în partea de IT.
Tot în 2013 marketingul a atins noi culmi, unele magazine alegând să vândă de Vinerea Neagră produse excentrice care nu au legătură cu specificul acelor companii. Spre exemplu, eMAG a avut autoturisme pe site și a publicat un film în care o mașină era pusă într-o uriașă cutie, ca și când ar fi fost orice alt tip de produs. Și retailerul DOMO a vândut autoturisme și motociclete.
2014
Și la ediția din 2014 lumea s-a îmbulzit în magazine, atât în cele fizice, cât și pe cele online. Au fost însă mulți cei care s-au plâns că ofertele cu adevărat bune s-au terminat în prima oră. Magazinele electro-IT erau pline începând cu orele 6-7.00, iar în reportajele TV au fost intervievați oameni care nu veniseră cu un plan anume, ci au cumpărat ce le-a căzut la mână, fără a știi măcar dacă produsele erau cu adevărat la discount.
Marketingul a fost extins la maxim și au anunțat campanii de Black Friday magazine din majoritatea domeniilor, însă ”sărbătoarea” dura la foarte puține magazine doar o zi și în majoritatea locurilor era prelungită la trei zile. Au fost și campanii care se refereau la o întreagă „Săptămână Neagră” (Black Week).
Ca element inedit, site-uri cu profil creștin-ortodox au deplâns consumerismul excesiv și faptul că oamenii uită cu totul de „cele sfinte” când se îngrămădesc în magazine.
2015
În 2015 a fost o situație specială și s-a comunicat ceva mai puțin și mai discret, dat fiind contextul creat de tragedia din Colectiv și chiar și de atentatele de la Paris.
Vănzările au crescut și tot mai multe magazine au intrat în joc. S-au înmulțit campaniile de Black Friday pe parcursul anului, a existat și unul de vară, dar și diverse campanii apropiate ca denumire de Black Friday.
Surpiza celor de la eMAG a fost că au vândut lingouri și monede de aur, tot mai multe site-uri au avut și autoturisme la vânzare și unele site-uri au promis reduceri total nerealiste de 95%.
La produsele cu adevărat atractive reducerile au fost de 10-20% și stocurile au fost mici, mulți plângându-se că nu au apucat să pună produsul în coțul virtual și deja figura ca fiind epuizat.
Însă față de alți ani stocurile cu gadget-uri cu prețuri bune – smartphone-uri, smartwatch-uri – au fost ceva mai mari și mulți au scris că au reușit să-și cumpere, însă doar în primele minute după începerea promoțiilor.
2016
A crescut numărul de magazine care au participat și cele consacrate și-au crescut vânzarile. eMAG a livrat peste un milion de produse în valoare de 302 milioane lei, pe Fashion Days s-au cumpărat și genți de peste 6.000 de lei, iar pe F64 s-a vândut un obiectiv foto de 17.000 de lei.
Foarte populare au fost smartphone-urile premium care pe câteva magazine au avut reduceri importante, modele de 2.000-2.300 de lei putând fi cumpărate la 1.500-1.800 lei de cei care s-au miscat repede și le-au pus în „coșul electronic” în primele minute.
Au fost momente când site-urile populare au fost nefuncționale, însă mai puține decât în 2013 sau 2014.
Tot mai multi romani plătesc cu cardul, de exemplu, pe eMAG, 26% dintre comenzi au fost achitate in acest mod, mult dacă ținem cont că ponderea era de sub 12% în 2012. Datele procesatorului de plăți PayU au arătat că au fost cu 67% mai multe tranzacții online față de 2015 și valoarea coșului mediu de cumpărături a fost de 602 lei între 18 si 20 noiembrie.
2017
Și în acel an unele magazine au anunțat campanii încă de la 1 noiembrie și câteva online (cel mai cunoscut fiind EvoMag) au anunțat și o campanie de Black Friday gândită special pentru companii. În plus, tot ei au organizat un ”American Black Friday” pe 24 noiembrie, data Black Friday în SUA.
Multe magazine importante au început să negocieze reducerile cu diverșii furnizori încă de la început de an, iar pregătiri intense s-au derulat în ultimele trei-patru luni. Tot mai importante au devenit discuțiile între retaileri și companiile de curierat, fiindcă mereu sunt mulți oameni care nu-și primesc pachetele nici după 10-15 zile. Companii precum FAN Curier, Cargus sau Sameday au probleme cu recrutarea angajaților în unele zone ale țării și trebuie să-și facă din timp planurile și să stabilească termene cât mai realiste de livrare cu retailerii ale căror produse le transportă.
Organizația de e-commerce GPeC estima că valoarea produselor achiziționate online de Black Friday va depăși 170 milioane euro în 2017, în timp ce în 2016 a fost 130 milioane euro, iar în 2015, 100 milioane euro.
Datele Google privind căutările arată că în 2017 peste două treimi dintre căutările pe care românii le-au făcut despre Black Friday pe Google au fost de pe dispozitive mobile și oamenii încep să caute cu aproximativ o săptămână înainte folosind termeni generali precum ”telefon” sau ”mașină de spălat”, iar cu două zile înainte încep să caute și marca dorită. Interesant este topul categoriilor pentru care românii și-au pierdut interesul, locul întâi fiind ocupat de tablete.
Și în 2017 eMAG a vândut cel mai mult, stabilind un nou record de 360 milioane lei. S-au vândut și mașini de zeci de mii de euro, televizoare de mii de euro și genți de mii de lei.
2018
Datele Asociaţiei Magazinelor Online arătau că valoarea cumpărăturilor online a crescut cu 30% față de 2017. Cele mai multe vânzări au fost realizate din categoriile de produse pentru casă și îngrijirea casei, electrocasnice mici, îngrijire personală, fashion, televizoare, telefoane, anvelope și jucării. Anul trecut modalitățile de livrare au fost diversificate, astfel peste 70% dintre cumpărători au optat pentru livrare prin curier si 30% în showroom sau oficii poștale. Aproape 35% dintre cumpărători au plătit cu cardul.
Numărul de tranzacții online a crescut cu 60% față de ediția 2017 a Black Friday, în timp ce ca valoare creșterea a fost de 40%, arată datele procesatorului de plăți PayU. Dacă se iau în calcul toate cumpărăturile online – plătite atât online cât și cu numerar la livrare, atunci PayU estima că valoarea totală a tranzacțiilor realizate în ziua de Black Friday a depășit un miliard de lei. Cea mai mare tranzacție a fost de aproape 130.000 lei, cineva cumpărând aur de acești bani.
Și anul trecut doar cei mai super-rapizi și norocoși au prins ofertele cu adevărat excelente: de exemplu 1.000 de telefoane Samsung Galaxy S8 s-au dat în 64 de secunde și 500 de iPhone X și-au găsit posesori în 43 de secunde la eMAG (compania pe platforma căreia s-a vândut de 450 milioane lei.
Datele de pe Google arată că românii au căutat mult termenul Black Friday. Interesul a început să crească puternic de miercuri seara, maximul a fost atins vineri dimineață și căutările au avut o creștere ușoară sâmbătă dimineața, când unele magazine încă aveau campanii.
Datele Google Trends arătau că interesul maxim al românilor pentru căutarea termenului Black Friday pe Google a fost vineri la ora 6.00. Raportat la acel punct de referință, un alt moment de maxim a fost joi spre vineri, la ora 0.00 (95%), dar ponderea a început să crească de miercuri la ora 20.00. Atunci era vorba de interes 8% față de punctul de maxim, iar o zi mai târziu ajunsese la 35%.