Marea necunoscută legată de blocada impusă de Trump în Strâmtoarea Ormuz

După o perioadă de acalmie, prețul petrolului a depășit luni dimineața din nou pragul de 100 de dolari pe baril, în timp ce acțiunile au scăzut și obligațiunile au înregistrat o ușoară scădere, după ce președintele american Donald Trump a ordonat blocarea Strâmtorii Ormuz, în urma impasului în care au ajuns negocierile de pace dintre SUA și Iran în weekend, potrivit Reuters și Bloomberg.

Blocada porturilor iraniene, anunțată de SUA, va începe la ora 17, ora României. Armata americană a anunțat anterior că de la acea oră va începe blocarea întregului trafic maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene.

De la începutul conflictului declanșat odată cu atacurile comune SUA-Israel asupra Iranului, transporturile au fost în mare parte blocate, ceea ce a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie la nivel mondial și la majorarea costurilor pentru consumatori, în special prin scumpirea benzinei și a motorinei. Cu toate acestea, Iranul a continuat să exporte petrol.

Astfel, o blocadă americană asupra porturilor iraniene ar însemna, foarte probabil, că navele iraniene, care au reușit să tranziteze strâmtoarea pe durata războiului, nu ar mai putea face acest lucru, iar alte nave care au rămas blocate în port sau pe mare ar putea începe să transporte petrol pe această rută strategică, notează The New York Times.

„Dublă blocadă”

Generalul în rezervă Sir Richard Barrons, fost șef al armatei britanice, a apreciat că cea mai mare provocare pentru Washington nu este blocare fizică a navelor în Strâmtoarea Ormuz, ci efectul de domino asupra economiei globale, potrivit Sky News.

Barrons a remacat că prin această mișcare poate fi implicată încă o țară în conflict, deoarece jumătate din petrol îl procură din Iran.

„Prin blocarea porturilor iraniene, SUA o implică pe China în această confruntare”, a spus generalul.

Întrebat dacă o ripostă iraniană ar fi inevitabilă, Sir Richard Barrons a spus că ar exista probabil o „dublă blocadă”, Iranul nepermițând navelor comerciale din țările din Golf să treacă prin strâmtoare, iar SUA blocând navele care se îndreaptă spre și dinspre porturile iraniene.

O astfel de blocadă ar putea provoca Iranului pagube economice care i-ar submina capacitatea de a continua lupta pe termen lung, împiedicându-l să exporte petrol și să obțină venituri.

Blocada ar putea pune într-o situație dificilă țările care depind de petrolul iranian, precum China, a declarat și James Kraska, profesor de drept maritim internațional la Colegiul Naval de Război al SUA și profesor invitat la Facultatea de Drept de la Harvard pentru New York Times.

Cum va impune cea mai mare armată din lume blocada în Strâmtoarea Ormuz

Conform expertului militar Sean Bell, blocada cerută de președintele SUA va avea loc probabil în mai multe etape, începând cu trimiterea de distrugătoare în zonă.

Specialistul a explicat pentru televiziunea britanică că există un mare semn de întrebare privind mutare dorită de Trump.

Marea necunoscută, în opinia lui Bell, privind operațiunea militară este legată de minele pe care Iranul susține că le-a aruncat în zona Strâmtorii Ormuz.

„Președintele Trump își va trimite, de asemenea, armata pentru a efectua operațiuni de deminare acolo”, a spus Bell.

Iranul dispune de două tipuri de mine: mine ancorate, care se află sub suprafața mării, și altele care se află pe fundul mării, a explicat expertul militar.

Numărul real de mine din zonă este necunoscut, a adăugat el.„Se crede că ar fi aproximativ 12, dar ar putea să nu fie niciuna”, a declarat Bell.

„Nu este pe deplin clar dacă blochezi ceva care este deja închis… cum ajută asta la deschiderea lui?”, a comentat expertul.

Blocada ar putea declanșa noi atacuri din partea Teheranului

Și experții consultați de Reuters consideră că o blocada navală a Iranului din partea Statelor Unite reprezintă o operațiune militară de amploare, cu durată nedeterminată, care ar putea declanșa noi represalii din partea Teheranului și ar putea pune o presiune enormă asupra unui armistițiu deja fragil.

Însă, potrivit experților, un blocaj naval constituie un act de război care necesită angajarea pe termen nelimitat a unui număr semnificativ de nave de război.

„Trump dorește o soluție rapidă. Realitatea este că această misiune este dificil de dus la îndeplinire în mod independent și, probabil, nesustenabilă pe termen mediu și lung”, a declarat Dana Stroul, fost oficial al Pentagonului în timpul administrației Biden, care lucrează în prezent la Institutul din Washington pentru Politica Orientului Apropiat.

Armata americană nu a oferit încă detalii esențiale cu privire la blocadă, inclusiv câte nave de război americane vor asigura aplicarea acesteia, dacă vor fi utilizate avioane de luptă și dacă vreun aliat din Golf va contribui la această acțiune. Comandamentul Central a refuzat să răspundă solicitărilor Reuters.

Experții afirmă că, dispunând de suficiente nave de război, marina SUA ar putea institui un blocaj care să descurajeze multe petroliere comerciale să încerce să treacă cu țiței iranian.

Amiralul în retragere Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale americane, a avertizat că Iranul ar putea trage asupra navelor din Golf sau ar putea ataca infrastructura statelor din Golf care găzduiesc forțele americane.

„Sincer, cred că dacă începem să facem asta, Iranul va avea un fel de reacție”, a spus Roughead, referindu-se la blocadă.

Cine susține blocada americană

Deși Donald Trump a declarat duminică, la Fox News, că și alte forțe armate se vor alături blocadei, răspunsurile la apelul liderului american se lasă încă așteptate, a remacat New York Times.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că țara sa nu va sprijini blocada. Omologul său australian, Anthony Albanese, a spus că guvernului său nu i s-a cerut ajutorul și a cerut, în schimb, „dezescaladarea” conflictului.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul susține „poziția fermă” a lui Donald Trump de a bloca porturile iraniene.

Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat luni că blocada propusă de liderul de la Casa Albă „nu are niciun sens”. „De când a început acest război, nimic nu mai are sens”, a spus ea.

La Beijing, Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a făcut luni un apel la încetarea conflictului și a îndemnat toate părțile să dea dovadă de reținere.

„China este dispusă să continue să joace un rol pozitiv și constructiv”, a declarat purtătorul de cuvânt.