BNR a majorat dobanda de politica monetara cu 0,25%, pana la 9,75%

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis, in sedinta Consiliului de Administratie de marti, sa majoreze pentru a cincea oara consecutiv dobanda de politica monetara, cu 0,25%, pana la 9,75%, si sa pastreze nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si valuta ale institutiilor de credit.

Majorarea dobanzii va fi aplicata incepand cu data de 7 mai, se arata intr-un comunicat al BNR. Banca Centrala se angajeaza sa continue gestionarea ferma a lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata, se precizeaza in acelasi comunicat.

BNR a majorat dobanda de politica monetara, la fiecare sedinta a Consiliului de Administratie care a avut loc incepand din octombrie si pana in prezent. Astfel, dobanda cheie a crescut de la 7% la 9,75%, in ultimele sapte luni. Deciziile BNR au fost luate ca urmare a cresterii inflatiei, care a fost alimentata in principal de cresterile costurilor cu salariile si de preturile alimentelor. Rata anuala a inflatiei a ajuns in luna martie la 8,6%, nivelul maxim din ultimii doi ani.

In sedinta de marti, Consiliul de Administratie al BNR a analizat si aprobat raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat joi.

Rezervele minime obligatorii sunt de 20% din pasivele in lei si de 40% din cele in valuta. Bancile trebuie sa constituie aceste rezerve pana pe data de 23 a fiecarei luni.

Rata dobanzii de politica monetara este plafonul ratelor dobanzilor la care BNR atrage depozite pe termen de o luna de pe piata monetara interbancara. Prin urmare, majorarea dobanzii de politica monetara afecteaza costurile refinantarii de pe piata interbancara. Dobanzile practicate pe piata monetara romaneasca sunt puternic corelate cu rata dobanzii de politica monetara si orice crestere de dobanda va fi simtita si la nivelul dobanzii produselor oferite de bancile comerciale.

UPDATE: BNR va majora din nou dobanda de politica monetara cu 0,25%, in sedinta de la sfarsitul lunii viitoare, estimeaza analistii economici contactati de Hotnews.ro. In timp ce unii dintre acestia apreciaza ca actualul nivel al dobanzii este justificat si afirma ca anticipau o crestere mai mare a acestuia, de 0,50%, alti economisti sunt contrariati de masura anuntata de Banca Centrala, spunand ca este inadecvata contextului economic si ca ar putea accentua inflatia. Analistii au mai aratat ca cele majorarile consecutive ale dobanzii cheie, din ultimele sapte luni, nu au avut ca efect scaderea creditarii.

„Credem ca nivelul de 10% ar fi fost normal si ca va avea loc o noua majorare de 0,25% in iunie. Piata se astepta la aceasta decizie, iar conditiile din economie reflecta acest lucru. Masura vine ca urmare a ceea ce se intampla in economie, este o confirmare a acestei asteptari pentru ca inflatia a crescut, dobanzile la fel. Pana la sfarsitul anului, nu cred ca dobanda va scadea sub 9% si orice scadere va fi greu de justificat in acest an. In cel mai optimist scenariu va cobora la 9%, dar este putin probabil avand in vedere ca preturile la alimente si la materiile prime cresc la nivel mondial. Raportul asupra inflatiei pe care il va prezenta joi BNR va ajusta in sus nivelul inflatiei pentru acest an”, a apreciat economistul sef al ING Bank, Florin Catu.

Decizia BNR a fost anticipata si de economistul sef al Unicredit Tiriac Bank, Rozalia Pal. „Noi am estimat o crestere de 0,25% – 0,50% a dobanzii de politica monetara si ne mentinem aceasta prognoza, ceea ce ar insemna o crestere de inca 0,25% in urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie din 26 iunie. Dupa parerea noastra, inflatia a crescut putin peste asteptari, avand loc o accelerare a inflatiei de baza (core2), din care sunt excluse preturile volatile si cele administrate. Presiunile inflationiste provin, in principal, din excesul de cerere si impun intarirea politicii monetare. Acest exces de cerere deriva dintr-un consum foarte dinamic, in privinta caruia, deocamdata, nu observam o decelerare”, a explicat Rozalia Pal.

In privinta efectelor pe care le va genera majorarea dobanzii, economistul sef al Unicredit a precizat ca principalul obiectiv este demotivarea creditarii. Aceasta a aratat ca majorarile anterioare nu au avut impact asupra reducerii creditarii. „Aceasta decizie va avea ca efecte pozitive o scadere a inflatiei si o stabilizare a cursului de schimb, dar minora, iar ca efecte negative, teoretic, ar putea sa atraga investitii speculative. Nu cred, insa, ca va fi cazul avand in vedere ca astfel de investitii speculative nu au fost atrase nici in contextul unor cresteri anterioare de dobanda”, a afirmat Rozalia Pal.

Decizia BNR de marti este inadecvata si ar putea afecta inflatia si cursul de schimb

Unii analisti considera ca masura de majorare a dobanzii de politica monetara este inadecvata si nu va avea un impact clar in piata. Astfel, economistul sef al BRD, Florian Libocor, estimeaza ca decizia Bancii Centrale va alimenta anticipatiile inflationiste si va afecta negativ cursul de schimb.

„Consider decizia ca fiind inadecvata conditiilor de piata. Principalul efect la nivelul pietei va fi acela de a alimenta anticipatiile inflationiste. Daca s-a avut in vedere temperarea inflatiei, atunci aceasta majorare de dobanda este discutabila din punct de vedere al amplitudinii (suficienta) si al momentului (oportunitate). Impactul asupra cursului va fi usor negativ si de scurta durata. In aceste conditii atingerea nivelului de 10% este doar o chestiune de timp”, a declarat economistul sef al BRD, Florian Libocor.

O opinie similara a exprimat si directorul executiv al Bancpost, Lucian Isar, care a aratat ca BNR a luat o decizie nelegata de context care ar putea contribui la dezechilibrele din economie. Acesta a dat ca exemple unele masuri luate de BNR, anul trecut, care au avut efecte negative in economie.

“Miscari similare nelegate de context si care in realitate au potentat dezechilibrele din economie au avut loc si in 2007: eliminarea plafonului de indatorare, dobanda interbancara lasata la cateva puncte procentuale sub rata dobanzii de interventie, respectiv interventia sustinuta inainte si in timpul declansarii crizei creditelor. Majorarea de 0.25% nu semnalizeaza intreruperea ciclului de intarire a politicii monetare si nici nu are un rol clar de semnal. Ca dovada, dupa anuntarea deciziei, cursul de schimb s-a depreciat cu 0.02 RON/EUR, iar volatilitatea implicita a crescut cu un punct procentual”, a afirmat Lucian Isar.

Directorul executiv al Bancpost a precizat ca evolutiile ulterioare anuntului de majorare arata ca BNR a marit incertitudinea din piata cu privire la conduita viitoare a politicii monetare. „Pasul este prea redus pentru a avea un impact clar in piata. Credem ca BNR s-a grabit cand a majorat din nou rata dobanzii de politica monetara”, a afirmat acesta, argumentand ca rata anuala a inflatiei ar putea incepe sa scada din acest trimestru si ar putea determina o coborare a ratei dobanzii.

„Daca totusi preturile administrate (in special la gaze si energie) vor creste puternic in luna iulie, s-ar putea ca BNR sa majoreze din nou rata dobanzii. Cum pasul de 0.25% este redus, s-ar putea ca rata dobanzii sa creasca peste 10%”, a estimat Lucian Isar, precizand ca, in opinia sa, acest nivel este prea ridicat.

In ceea ce priveste efectul majorarii asupra dobanzilor, directorul executiv al Bancpost a spus ca pana in acest moment, majorarile nu s-au transmis integral asupra ratelor de piata si ca BNR ar fi trebuit sa astepte sa vada care va fi evolutia viitoare a ratelor dobanzilor de piata si a creditarii. „Semnalul dat de BNR are un impact negativ asupra bancilor din sistem, in conditiile in care exista un deficit de lichiditate si dobanzile interbancare s-au decuplat de ceva timp de cea oficiala”, a adaugat Isar.