BNR a pus lupa pe firmele zombi din România: sunt aproape în totalitate cu capital românesc. Sunt responsabile de 15% din plățile restante și de peste 14% din restanțele la Buget

Programele guvernamentale de garantare a creditelor pot avea efecte nedorite precum finanțarea companiilor neviabile din punct de vedere economic, numite în literatura de specialitate și firme zombi. Procesul de zombificare a economiei reprezintă susținerea artificială a companiilor nerentabile fie prin programe guvernamentale, fie prin credit bancar și/sau rate ale dobânzilor menținute la un nivel foarte mic, arată Banca Națională.

Acest proces poate apărea în special în perioade de recesiune economică sau crize și este asociat cu reduceri de productivitate pe termen mediu și lung și fragilizarea sectorului financiar.

Pe de o parte, firmele zombi au un nivel al productivității redus și o rezistență scăzută la șocuri. Pe de altă parte, dezvoltarea segmentului firmelor zombi poate fi însoțită de fenomene de evicțiune din piața creditului a firmelor performante (crowding-out) și de perturbare a mecanismelor concurențiale.

Aceste efecte sunt mai pronunțate dacă politicile care susțin firmele neviabile sunt menținute perioade mai lungi de timp, spun autorii raportului citat.

În România, segmentul companiilor zombi a luat amploare după criza financiară internațională din perioada 2007-2008. Deși aceste evoluții au fost similare cu cele observate la nivel european, magnitudinea semnificativ mai mare a fenomenului în cazul României a fost determinată de dificultățile întâmpinate de companii în restructurarea datoriilor și/sau ieșirea de pe piață, dar și de disciplina laxă la plată care a favorizat comportamente de optimizare fiscală.

Aceste companii au un grad crescut de transmitere a șocurilor în economie, au un grad mare de îndatorare (indicatorul datorii/active este de 2,4 ori mai mare comparativ cu media economiei) și au un nivel redus de lichiditate.

Contextul european

La nivel european, segmentul companiilor zombi a înregistrat o creștere importantă după criza financiară internațională din perioada 2007-2008 și a celei privind datoriile suverane din zona euro. Această dinamică a fost inversată ulterior, valorile revenind în anul 2019 în apropierea celor din anul 2007.

Spre deosebire de segmentul firmelor zombi, fenomenul insolvenței a cunoscut o intensificare la nivel european, indicatorul privind apelarea la procedura insolvenței crescând în trimestrul al doilea din anul 2023 la cel mai mare nivel din anul 2015.

Evoluțiile economice sub așteptări, creșterea costurilor pe fondul crizei energetice și a războiului din Ucraina, majorarea ratelor de dobândă ca urmare a inflației persistente (rata de politică monetară a BCE s-a majorat de la 0 la sută în iunie 2022 la 4,5 la sută în septembrie 2023) a creat presiuni suplimentare asupra situației financiare a firmelor, multe dintre acestea confruntându-se cu dificultăți.

Spre exemplu, în Ungaria și Țările de Jos creșterile au fost semnificative (de peste 50 la sută în medie în primele două trimestre ale anului 2023 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior), în timp ce în Danemarca și Bulgaria numărul insolvențelor s-a redus în medie cu peste 15 la sută în aceeași perioadă.

Contextul național – companii zombi

În România, segmentul companiilor zombi este unul important. Ponderea sectorului a variat între 2,6 la sută înainte de criza financiară din perioada 2007-2008 și 10,2 la sută în anul 2010, revenind ulterior la 3,1 la sută în anul 2022.

Dezvoltarea rapidă a segmentului companiilor zombi a afectat și sectorul financiar autohton, generând pierderi și limitând capacitatea acestuia de acordare de credite noi companiilor nefinanciare. În anul 2010, o cincime din volumul creditului acordat companiilor nefinanciare era deținut de firme zombi, cea mai mare parte fiind acordat de către bănci (peste 80 la sută), în special în valută (în jur de 80 la sută).

În prezent finanțarea firmelor zombi acordată de către instituțiile financiare românești reprezintă mai puțin de 5 la sută din totalul creditului, iar rata de neperformanță pentru acest portofoliu este de 2,8 la sută (august 2023).

Companiile zombi au un nivel de capitalizare extrem de redus, fiind finanțate sub formă de împrumuturi de către acționari și/sau companii din grup sau afiliate. Acest tip de finanțări au crescut substanțial în importanță în ultimii ani, de la 25 la sută în total datorii în anul 2010 la 42 la sută în anul 2022. Utilizarea preponderentă de resurse financiare de natura datoriei, obținute în special de la acționari sau societăți afiliate, ar putea indica și un posibil comportament de optimizare fiscală deoarece acest tip de finanțare permite distribuiri de venituri, deductibile fiscal, și în condițiile în care firmele nu obțin profit.

Finanțarea externă reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de finanțare pentru companiile zombi. Contractarea de credite de la companii membre ale grupului sau alte companii nerezidente s-a făcut în mare parte la rate de dobândă superioare creditelor în valută acordate de băncile autohtone ceea ce ar putea arăta un posibil mecanism de transferare de venituri către grup.

Companiile zombi sunt aproape în totalitate cu capital românesc

O mare parte a firmelor care au înregistrat dificultăți financiare importante în perioada de după criza financiară din 2007-2008 nu și-au mai revenit, dar nici nu au ieșit de pe piață. O treime dintre companiile identificate ca firme zombi în anul 2022 se aflau în această stare de peste 10 ani. Doar o mică parte dintre firmele zombi sunt radiate sau apelează la reorganizare.

Dintre firmele cu deficiențe financiare importante de capitalizare în perioada 2007-2014 doar 11,6 la sută au fost radiate în următorii cinci ani. Utilizarea procedurii insolvenței este, de asemenea, foarte redusă.

Companiile zombi sunt aproape în totalitate cu capital românesc (93 la sută dintre firme au capital majoritar românesc). Aceste companii înregistrează o productivitate scăzută și contribuie la menținerea unui nivel scăzut al disciplinei în economie, fiind responsabile de 15 la sută din plățile restante din economie, de 14,5 la sută din restanțele față de buget și având o durată de plată a furnizorilor dublă relativ la media sectorului.

Perioada lungă în care o companie cu deficiențe majore de capitalizare poate continua să funcționeze, precum și gradul redus de apelare la procedura insolvenței sau a altor mecanisme de restructurare în momentul în care compania experimentează probleme financiare importante, indică deficiențe ale mecanismelor de ieșire de pe piața a firmelor neviabile și o disciplină laxă la plată în economie.