BNR explică unul din motivele pentru care inflația încă e sus: firmele au transferat costurile și măririle de salarii în prețuri ca să-și conserve marjele de profit

Reculul inflației a avut loc în ciuda faptului că firmele au preferat să transfere în preț costurile cu materia primă și cu salariile și să-și conserve marjele de profit, se arată în minuta discuțiilor conducerii Băncii Naționale.

Există un tot mai larg consens al specialiștilor, de la academicieni la strategi și bancheri centrali că actuala inflație persistentă și-ar găsi originea în lăcomia corporativă sau în capacitatea lor de a crește pur și simplu prețurile. Astfel s-a născut termenul de greedflation (de la greed-lăcomie) sau ”scuzflație”.

Potrivit BNR, marjele de profit din zona agriculturii au fost foarte ridicate (vezi Raportul asupra Stabilității financiare, iunie 2023)

Imediat după pandemie, când inflația părea s-o ia razna, mai toată lumea vorbea de caracterul ei „tranzitoriu”. Că prețurile au crescut ca urmare a disfuncțiilor legate de aprovizionarea cu mărfuri și că, odată aceste lanțuri de aprovizionare fiind reluate, prețurile se vor calma. Dar n-a fost deloc așa.

Activitatea economică și-a încetinit peste așteptări creșterea în trimestrul I 2023

Activitatea economică și-a încetinit peste așteptări creșterea în trimestrul I 2023, la 0,1% (de la 1,0%) în precedentele trei luni iar avansul în termeni anuali al PIB s-a redus mai mult decât se estimase, la 2,3% de la 4,5 % în trimestrul IV 2022, mai spun cei 9 membri ai CA al BNR.

Exportul net și-a mărit aportul negativ la creșterea economică, dar partea bună e că deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat scăderi substanțiale în trimestrul I 2023 față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Referitor la piața muncii, BNR are și vești bune și vești proaste

Veștile bune sunt legate de faptul că numărul salariaților din economie și-a reaccelerat creșterea (pe seama angajărilor din sectorul privat), iar rata șomajului BIM s-a menținut relativ stabilă .

Vestea proastă e că deficitul de forță de muncă raportat de firme și-a accentuat scăderea.

Riscuri la adresa cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare.

Cât despre inflație, membrii Consiliului au arătat că va continua probabil să scadă în următoarele luni, ajungând la nivelul de o cifră în toamnă iar apoi la 7,1 la sută în decembrie 2023.

În același timp, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la datele privind execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, precum și la majorările salariale recente sau potențiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică și socială dificilă.