BNR: Ferma medie din România are o productivitate orară a muncii de 4 ori sub a uneia din Ungaria

O fermă medie din România are o productivitate orară a muncii (PPS/oră) de circa 9,5, cu 31,5% sub nivelul de 12,5 din Polonia, de aproape 4 ori sub cea de 37 în Ungaria și de 2,4 ori sub cea de 23 în Uniunea Europeană (UE), reiese din calculele Băncii Naționale a României (BNR).

Pe piața de cereale și plante oleaginoase, productivitatea orară a muncii (PPS/oră) era, în 2016, în România de 14, peste nivelul de 11 din Polonia, dar de 2,7 ori sub nivelul de 38 din Ungaria și aproape jumătate din media de 26 a UE, arată calculele BNR, pe baza datelor de la Eurostat și Farm Accountancy Data Network (FADN), calcule publicate în „Buletinul lunar” din august 2018, nr. 298, și preluate de Mediafax.

PPS (purchasing power standard, puterea de cumpărare standard) este o monedă artificială, care există doar în teorie și cu care „se poate cumpăra” aceeași cantitate de bunuri și servicii, în oricare țară.

În același timp, pe piața de bovine și ovine, România și Polonia erau la aproximativ același nivel, de 7-7,5 PPS/oră, la jumătate din nivelul Ungariei și al mediei UE, fiecare de câte 15.

În plus, pe piața fructelor, cu 7 PPS/oră, România era la un nivel cu 36% mai redus decât cel de 9,5 din Polonia, dar aproape la jumătate față de 13 în Ungaria și 14 media UE.

În schimb, pe piața laptelui, cu o productivitate a unei ore de muncă de aproximativ 7,5, România era aproape la jumătate din nivelul de 14 din Polonia, de 4,5 ori sub cel de 34 din Ungaria și de 3,9 ori sub media de 29 a UE.

Pe piața de porc și pui, media productivității pe ora de muncă din România, 23, era de 2,3 ori sub cea de 53 din Polonia, de 2,6 ori sub cea de 61 din Ungaria și de trei ori sub media de 71 a UE.

De asemenea, pe piața legumelor, PPS/oră era de 6 în România, de aproape trei ori mai redusă decât cea din Polonia, unde era de 17, de patru ori sub cea de aproximativ 24 din Ungaria și de aproape cinci ori sub media de 29 din UE.

„O posibilă explicație pentru nivelul redus al productivității muncii este dată de gradul de capitalizare a fermelor locale, în contextul în care înzestrarea cu mașini și echipamente a fermei medii (n.red. – stocul mediu de mașini și echipamente pe fermă exprimat în prețurile constante ale anului 2010 la PPS) din România raportată la media UE se află la o distanță considerabilă față de Polonia și Ungaria”, se menționează în analiza BNR.

O fermă medie din România avea alocat capital pentru mașini și echipamente de trei-patru ori mai puțin decât o unitate similară din Polonia și Ungaria. Ferma medie din România ajunsese, în 2016, anul de când sunt cele mai recente date, la aproape 40% din stocul mediu de capital pentru mașini și echipamente pe fermă al unei ferme similare din UE, mai arată calculele BNR. Acest nivel era în creștere de la 25% în 2013, anul de când au fost calculate precedentele date, studiul fiind realizat pe baza mediei mobile la trei ani. În schimb, o fermă medie din Polonia era la 125% din gradul de capitalul pentru mașini și echipamente al unei ferme asemănătoare din UE, iar Ungaria la aproximativ 150%, conform calculelor BNR.

Privită mai în detaliu, această problemă este mai pregnantă pe segmentul laptelui, al cărnii și al legumelor, potrivit analizei BNR. „Mai concret, în cazul producției de lapte, ferma medie din România dispune doar de 13 la sută din capitalul mediu al unei entități similare din UE, cele două țări din regiune menționate situându-se însă semnificativ peste media UE, fapt ce conduce la o aprovizionare insuficientă a companiilor de procesare locale, fermierii români furnizând doar un sfert din necesarul acestora în anul 2017”, se explică în analiza BNR.

Fermele din Ungaria și Polonia dispuneau, în medie, în 2016, de 140% din capitalul mediu al unei entități similare din UE, pe piața de lapte, de aproape 11 ori peste nivelul uneia locale. Pe aceeași piață din România, nivelul de 13% era aproape dublu față de cel din 2013.

În plus, pe piața bovine și ovine, ferma medie din România avea un capital mediu de 22% din cel al unei ferme medii din UE și de cinci – șase ori sub cel din țările vecine, în condițiile în care una din Polonia era la 125%, iar una din Ungaria era la 145%.

Pe piața de porc și pui, ferma medie din România dispunea, în 2016, de 30% din capitalul mediu al unei entități asemănătoare din UE, în scădere de la 42% în 2013 și de aproape 3,5 ori sub cel de 100% din Ungaria și de patru ori sub cel de 120% al uneia din Polonia.

De asemenea, pe piața legumelor, ferma medie din România a urcat la un nivel de 35% din capitalul mediu al unei entități similare din UE, în 2016, față de 20% în 2013, dar era, în medie de trei ori mai redus decât în țările vecine – sub cel de 98% din Ungaria și 125% din Polonia.

În plus, pe piața fructelor, capitalul mediu a unei ferme din România pentru mașini și echipamente a coborât de la 63% în 2013 la 53% în 2016 din cel al unei ferme similare din UE, de aproape trei ori sub nivelul de circa 150% al Ungariei și de 4,8 ori sub nivelul de 255% al Poloniei.

În schimb, pe piața de cereale și plante oleaginoase, ferma medie din România și-a majorat capitalul la până la aproape 80% din cel al unei entități asemănătoare din UE, de la aproape 58% în 2013, dar a rămas departe de cel de 100% al unei ferme medii din Polonia și de 147% al uneia din Ungaria.

BNR a utilizat, în analiza citată, indicatori furnizați de Conturile Economice din Agricultură, calculați în linie cu metodologia Conturilor Economice Naționale (ESA 2010). Datele la nivel de fermă au fost preluate din două baze de date furnizate de Comisia Europeană, respectiv ancheta structurală exhaustivă realizată din trei în trei ani, denumită Farm Structural Survey (FSS) și Sondajul FADN.

Acesta din urmă încorporează doar fermele ce depășesc pragul anual al producției (exprimată în euro) necesar pentru a fi considerate viabile din punct de vedere economic. În cazul României, acesta este de 2.000 de euro, iar pentru Ungaria și Polonia de 4.000 de euro.

FADN acoperă 31% din numărul de ferme românești, 21% din cele ungurești, respectiv 52% pentru sectorul agricol polonez, acestea fiind responsabile pentru 86% din producția agricolă totală a României, respectiv 93% în cazul Ungariei și 94% în cel al Poloniei, pentru anul 2013.