BNR trebuie să aleagă: salvează economia sau oprește inflația. Ca în politică, va alege răul cel mai mic

Astăzi, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc înaintea prânzului cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu alți câțiva directori din Banca Națională, pentru a discuta ce decizie să ia vineri: vor crește dobânda, o vor scădea sau o vor lăsa la actualul nivel, de 6,5%? De decizia lor depinde rata ta la bancă, cursul euro, chiar și prețul alimentelor pe care le cumperi din supermarket.

Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară, va prezenta în această dimineață mai multe documente conducerii Băncii Naționale, documente în care descrie mersul economiei din punct de vedere macro și micro-economic.

Cel mai important document este însă cel în care li se prezintă celor 9 scenariile cu privire la decizia de politică monetară pe care urmează să le ia. Pe scurt: ce se va întâmpla cu economia dacă cei 9 decid să crească dobânda cheie sau s-o scadă. Deocamdată, experții sunt unanimi în a spune că în condițiile date, nivelul dobânzii va rămâne neschimbat.

Comitetul de politică monetară e format din 13 membri şi este condus de guvernatorul BNR. După ce se întâlnesc azi, boardul BNR se reunește iar vineri pentru a lua decizia finală.

De regulă Dorina Antohi le prezintă două sau trei scenarii detaliate, fiecare cu avantajele și cu dezavantajele lui.

Cei 9 ascultă atenți explicațiile șefei de Direcție și își iau notițe. Apoi stau și analizează.

Vineri, după ce boardul BNR urcă în eleganta sală de Consiliu în frunte cu Guvernatorul, cei 9 vor discuta pe marginea analizelor cu care deja s-au familiarizat.

Uneori, Mugur Isărescu își spune punctul de vedere de la începutul ședinței. De cele mai multe ori însă, preferă să vorbească la final, după ce i-a ascultat pe fiecare. Iar în final, se trece la vot. Rezultatul votului îl vom afla vineri la ora 15.

Recesiunea  a devenit scenariul de bază

Recenta suprapunere a crizelor (energetică, politică) a erodat și mai mult un mediu de încredere deja fragil, în timp ce activitatea economică era deja în declin (PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% de la an la an), arată un raport intern al BRD.

Pârghiile care ar fi putut susține o creștere marginal pozitivă, notează autorii raportului – stabilitatea externă, continuitatea reformelor alături de corectarea dezechilibrelor și absorbția fondurilor PNRR – au slăbit progresiv sau au devenit incerte. În același timp, contracția consumului privat se intensifică, deciziile de investiții sunt amânate, iar principalii parteneri comerciali se confruntă cu propriile dificultăți economice.

În consecință, întrebarea se pune acum pe magnitudinea contracției, mai degrabă decât pe probabilitatea acesteia. „Considerăm că ajustarea înregistrată în T1 2026 ar putea reprezenta punctul de mijloc al intervalului asociat corecției PIB-ului din 2026” notează autorii documentului.

Inflația se va stabiliza în intervalul 10%–13% în trimestrul al doilea din 2026

Reamintim că inflația se află pe o traiectorie ascendentă, determinată de efectele de propagare ale șocului energetic, deprecierii cursului de schimb și deficiențelor structurale persistente.

„Este probabil ca inflația să se stabilizeze într-un interval [10%–13%] în timpul trimestrului 2 2026, urmată de o moderare treptată în a doua jumătate a anului, revenind în cele din urmă la niveluri de o singură cifră. Această decelerare așteptată va fi susținută de efectele estompate ale creșterilor de impozite și ale liberalizării prețurilor la energie inițiate la mijlocul anului 2025” spun economiștii BRD.

Ei își exprimaseră chiar înainte de izbucnirea conflictului din Iran, rezervele cu privire la forța procesului de dezinflație, proiectând o rată a inflației la sfârșitul anului ușor peste 5%. Acum , așteptările lor implică o rată a inflației la sfârșitul anului 2026 în intervalul 6,7%–7,2%.

Banca Națională a României va menține rata de politică monetară neschimbată în acest an

Este probabil ca Banca Națională a României să mențină rata de politică monetară neschimbată în acest an, explică oficialii BRD. Argumentele pentru o majorare a ratei dobânzii- ipoteză confirmată și de un consilier al Guvernatorului într-o discuție cu HotNews depinde de evoluțiile interne și externe, precum și de poziția de politică monetară a principalelor bănci centrale.

În cazul în care presiunile asupra cursului de schimb se intensifică, condițiile de lichiditate din sistemul bancar se pot înăspri, ceea ce ar putea duce la o modificare ascendentă a ratelor interbancare.

Noul interval de confort al cursului de schimb

BRD se așteaptă la o stabilizare relativă a cursului de schimb EUR/RON în intervalul [5,10–5,20], deși nu se pot exclude creșteri temporare.

Scenarii mai extreme vehiculate recent – cum ar fi un curs de schimb de 6 sau chiar 7 RON pentru un euro – par extrem de improbabile, susțin specialiștii.

BCR: ne așteptăm ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pe tot parcursul anului 2026

„Având în vedere condițiile macroeconomice interne actuale și contextul extern, ne așteptăm ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pe tot parcursul anului 2026, prima reducere a ratei fiind așteptată acum în trimestrul 2 al anului 2027. Ne-am revizuit perspectivele ca răspuns la o traiectorie inflaționistă așteptată mai mare și la presiunile recente de depreciere a leului. Având în vedere perspectivele slabe de creștere economică, considerăm că majorările ratelor sunt improbabile în absența unor șocuri suplimentare. Cu toate acestea, episoadele de depreciere valutară ar putea determina o gestionare mai strictă a lichidității, mai ales că rata efectivă de politică monetară este ancorată în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,50%”, arată și BCR într-o analiză transmisă miercuri HotNews.

Ce ar însemna ca BNR să crească dobânda?

Dacă BNR (Banca Națională a României) ar majora dobânda de politică monetară, asta ar declanșa un lanț de efecte în economie. Toate celelalte dobânzi din economie gravitează în jurul ei.

Cum oprește creșterea dobânzii, inflația:

1. Creditele se scumpesc

Băncile comerciale se finanțează mai scump de la BNR așa că vor crește dobânzile la credite pentru populație și firme. Credite mai scumpe înseamnă că oamenii se vor împrumuta mai puțin, vor cheltui mai puțin, ceea ce va duce la scăderea cererii și a presiunii pe prețuri.

2. Economisirea devine mai atractivă

Dobânzile la depozite cresc (sigur, cu o anumită întârziere de câteva luni). Oamenii vor prefera să pună banii la bancă în loc să-i cheltuiască ceea ce scade cererea din economie.

3. Leul se apreciază (potențial)

Dobânzile mai mari atrag capital străin, ceea ce duce la o cerere mai mare de lei  iar asta ajută la întărirea leului. Importurile devin mai ieftine și prin urmare inflația importată scade.

4. Investițiile se temperează

Firmele se împrumută mai greu și mai scump, făcând ca proiectele de dezvoltare și expansiune să se amâne. Mai puțină activitate economică înseamnă și mai puțină presiune inflaționistă.

Costurile acestei politici:

• Creștere economică mai lentă. Mai puține credite înseamnă  mai puține investiții și consum
• Rata șomajului poate crește ușor
• Datoria publică se scumpește – statul se împrumută și el mai scump

• Firmele îndatorate suferă – rate mai mari la creditle cu dobândă variabilă
• Piața imobiliară se răcește – ratele la ipotecare cresc, cererea de locuințe scade

Ce ar însemna ca BNR să scadă dobânda?

Efectul este exact invers față de majorare – o scădere a dobânzii de politică monetară stimulează economia, cu riscul de a alimenta inflația.

Mecanismul de transmisie:

1. Creditele se ieftinesc. BNR împrumută băncile mai ieftin, iar băncile scad dobânzile la credite. Prin urmare,  populația și firmele se împrumută mai ușor, cheltuiesc și investesc mai mult. Pe scurt,  cererea în economie crește.

2. Economisirea devine mai puțin atractivă. Dobânzile la depozite scad, așa că  oamenii preferă să cheltuiască sau să investească banii în loc să-i țină la bancă. Asta înseamnă consum crescut și activitate economică mai mare.

3. Leul se poate deprecia. Dobânzile mai mici fac ca și capitalul străin să se orienteze spre piețe mai rentabile. Leul riscă să se deprecieze,  importurile se scumpesc iar inflația importată crește.

4. Investițiile accelerează. Firmele se pot împrumuta mai ieftin. Proiecte noi devin rentabile ceea ce duce la creșterea locurilor de muncă, la salarii mai mari și la mai mult consum.

Beneficiile principale:

• Creștere economică mai rapidă
• Șomaj mai scăzut
• Datoria publică se ieftinește – statul se împrumută mai ușor
• Piața imobiliară se încălzește – ratele ipotecare scad, cererea de locuințe crește
• Firmele îndatorate respiră – ratele la creditele cu dobândă variabilă scad

Riscurile:

• Inflația poate accelera – mai mult consum și investiții = presiune mai mare pe prețuri
• Deprecierea leului scumpește importurile (energie, bunuri de consum, materii prime)
• Bule speculative – bani ieftini pot umfla artificial prețurile activelor (imobiliare, bursă)
• Dezechilibru extern – importurile cresc mai repede decât exporturile, deficitul comercial se adâncește