Boala care este de 10 ori mai contagioasă pentru copii decât COVID-19. În Europa s-au înregistrat cele mai multe îmbolnăviri din ultimii 25 de ani

Europa a înregistrat cel mai mare număr de îmbolnăviri de rujeolă din ultimii 25 de ani, arată o analiză realizată de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF. 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Regiunea Europeană în 2024, dublu față de numărul de cazuri raportate pentru 2023 și cel mai mare număr din 1997 încoace. Vorbim despre „una dintre cele mai contagioase boli infectocontagioase”, explică dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie. Rujeola este cea mai contagioasă boală și poate fi, practic, de 10-18 ori mai contagioasă decât boala COVID-19, care a declanșat o pandemie.
Rujeola a revenit
Cazurile de rujeolă din Regiunea Europeană au fost în general în scădere începând cu 1997, când au fost raportate aproximativ 216.000, atingând un nivel minim, de 4.440 de cazuri, în anul 2016. Cu toate acestea, o recrudescență a fost observată în 2018 și 2019, cu 89.000 și, respectiv, 106.000 de cazuri raportate pentru cei doi ani, arată analiza realizată de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF.
În urma unei scăderi a acoperirii vaccinale în timpul pandemiei COVID-19, cazurile au crescut din nou semnificativ în 2023 și 2024. În multe țări, ratele de vaccinare nu au revenit încă la nivelurile de dinaintea pandemiei, ceea ce crește riscul apariției unor focare.
Copiii sub cinci ani au reprezentat peste 40% din cazurile raportate în regiune – care cuprinde 53 de țări din Europa și Asia Centrală. Mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. Un total de 38 de decese au fost raportate, pe baza datelor preliminare primite până la 6 martie 2025.
„Rujeola a revenit și acest lucru este un semnal de alarmă. Fără rate ridicate de vaccinare, nu există securitate în materie de sănătate. Elaborând noua noastră strategie regională de sănătate pentru Europa și Asia Centrală, nu ne putem permite să pierdem teren. Fiecare țară trebuie să-și intensifice eforturile pentru a ajunge la comunitățile insuficient vaccinate”, a avertizat Dr. Hans P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa. „Virusul rujeolei nu se odihnește niciodată – și nici noi nu o putem face”.
Regiunea europeană a reprezentat o treime din totalul cazurilor de rujeolă la nivel mondial în 2024. Numai în 2023, 500.000 de copii din regiune nu au fost vaccinați cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei (MCV1) care ar trebui administrată prin serviciile de imunizare de rutină.
„Cazurile de rujeolă din Europa și Asia Centrală au crescut vertiginos în ultimii doi ani – ceea ce indică lacune în acoperirea vaccinală”, a declarat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Pentru a proteja copiii de această boală mortală și debilitantă, avem nevoie de măsuri guvernamentale urgente, inclusiv investiții susținute în lucrătorii din domeniul sănătății.”
Unul dintre cele mai contagioase virusuri
Virusul rujeolei este unul dintre cele mai contagioase care afectează oamenii. Pe lângă spitalizarea și decesul cauzate de complicațiile care numără pneumonie, encefalită, diaree și deshidratare, rujeola poate provoca complicații de sănătate debilitante pe termen lung, cum ar fi pierderea vederii.
De asemenea, poate afecta sistemul imunitar prin „ștergerea” memoriei acestuia cu privire la modul de combatere a infecțiilor, lăsând supraviețuitorii rujeolei vulnerabili la alte boli. Vaccinarea este cea mai bună metodă de apărare împotriva virusului.

Rujeola este de 10-18 ori mai contagioasă decât boala COVID-19, care a declanșat o pandemie, explică, pentru HotNews, dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei.
„Ca să înțelegem mai întâi cu ce boală stăm de vorbă: rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infectocontagioase. Iar aici, ca să avem un termen de comparație și să se înțeleagă, am să amintesc de acel număr bazal de reproducere despre care vorbeam în pandemie. Dacă avem o persoană bolnavă într-o comunitate, acest număr bazal de reproducere ne indică numărul persoanelor la care transmite boala acea persoană bolnavă. La COVID-19, inițial, acest număr a fost 2 și a tot oscilat: 1 – 2 – 2 și ceva. Practic, o persoană care se îmbolnăvea de COVID-19 îmbolnăvea alte două. Ei bine, în cazul rujeolei, numărul bazal de reproducere este 16-18. Ceea ce înseamnă că o persoană care are boala o transmite altor 16-18 persoane, care la rândul lor se îmbolnăvesc. Este cel mai mare număr bazal de reproducere”, arată dr. Gindrovel Dumitra.
Tot în baza acestui număr bazal de reproducere se calculează și rata de acoperire vaccinală care ar aduce protecție în fața răspândirii rujeolei: aceasta ar trebui să fie de 95%, și nu ca medie la nivel național, ci pe fiecare județ în parte, arată Gindrovel Dumitra. „Dacă în colectivitățile cu acoperire vaccinală redusă apare un caz, se răspândește imediat”, spune medicul Gindrovel Dumitra.
Există 3 categorii de persoane care au protecție în fața bolii: cele vaccinate cu schema completă, cele care au trecut deja prin boală și au imunitate toată viața și bebelușii de până la aproximativ 6-7 luni, care primesc anticorpi de la mamă.
Vccinul ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, care se administrează copiilor în cabinetul medicului de familie în două doze – la vârsta de 12 luni (prima doză) și la vârsta de 5-7 ani (a doua doză) – continuă să fie vaccinul cu cea mai ridicată rată de refuz din România, la fel ca în timpul epidemiei de rujeolă de acum 7 ani.
„Povestea vine din anul 1998, de la acea presupusă legătură cu autismul. Este vaccinul la care părinții români au cea mai mare reticență. De acolo se trage totul, cu toate că s-a demonstrat de nenumărate ori că nu există nicio legătură. Dar e vorba doar de a induce cea mai mică urmă de îndoială în populația generală”, explică medicul Gindrovel Dumitra.
Tot mai mulți părinți aleg să nu își vaccineze copiii
Gindrovel Dumitra mai spune că, dacă ne uităm la ultimii ani, România trece, ciclic, printr-o epidemie de rujeolă: „În 2005-2006 am avut epidemie de rujeolă, în 2011-2012 alta, apoi 2016-2019, iar cea mai recentă din decembrie 2023 până în septembrie 2024.”
De ce se întâmplă acest lucru? „Înseamnă că numărul de copii rămași nevaccinați creează o masă critică de persoane susceptibile, iar apariția unui caz determină la un moment dat evoluția în comunitate și apariția epidemiei.”
Tot mai mulți părinți din România aleg însă să nu își vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua, administrată la 5 ani, arată datele unui studiului „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România” realizat de Salvați Copiii.
Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE.
Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România.
Simptome înșelătoare: febra puternică apare cu 48 de ore înaintea erupției pe piele, timp în care copilul este contagios
În cazul rujeolei, debutul simptomatologiei se produce la aproximativ 10-14 zile de la contact, prin apariția unor semne și simptome nespecifice, spune dr. Gindrovel Dumitra.
„Înaintea erupției propriu-zise de pe piele, primul semn este febra. Apoi, apare o leziune la nivel bucal, în interiorul buzelor, la nivelul molarului. Abia la 48 de ore după apariția febrei apare erupția pe piele”, explică medicul.
„În momentul în care apare febra severă și abia 48 de ore mai târziu apare erupția pe piele, tu, pentru că ai un copil cu febră mare, îl internezi în spital. El rămâne în contact cu alți copii cu febră și cu boală respiratorie, iar 48 de ore mai târziu, îi apare erupția. Ei bine, în timpul ăsta, el a transmis boala tututor copiilor internați împreună cu el. De aceea, și spitalele trebuie să se pregătească pentru o situație de epidemie”, încheie medicul de familie.
Foto: Dreamstime.com