Bolojan spune că înțelege „emoția creată” după dezvăluirile Recorder, deși nu a văzut documentarul / Atac neașteptat la adresa lui Predoiu: „Are în mod evident o răspundere”
Premierul Ilie Bolojan spune că sunt necesare „corecții de ordin legislativ” dacă se confirmă problemele majore din sistemul de justiție, dezvăluite de ancheta Recorder. În același timp, șeful guvernului a precizat că nu a apucat să se uite încă la documentar, dar „vede emoția care a fost creată”. Iar într-o intervenție anterioară, el l-a criticat, pentru starea justiției din România, pe Cătălin Predoiu, despre care a spus că „are în mod evident o răspundere”.
- Cătălin Predoiu este cel care i-a propus în funcții, în februarie 2023, pe actualul șef al DNA, Marius Voineag, și pe procurorul general al României, Alex Florența.
- Predoiu a deţinut funcţia de ministru al Justiției de cinci ori (în cinci mandate distincte)
Miercuri seară, premierul a anunțat că va verifica aceste aspecte împreună cu consilierii săi, cu reprezentanții Ministerului Justiției și că va discuta cu magistrații.
„Nu am văzut acest film. Înțeleg însă din informațiile pe care le-am primit că arată probleme sistemice în zona de justiție. Văd emoția care a fost creată”, a spus Bolojan, într-un interviu la B1 Tv, potrivit Agerpres.
„Ceea ce putem să facem este să verific împreună cu consilierii mei personali, împreună cu echipa de la Ministerul Justiției, care sunt problemele semnalate, să avem un dialog cu reprezentanții magistraților, cu asociațiile de magistrați, în așa fel încât dacă aceste probleme sistemice sunt confirmate, așa cum înțeleg că sunt descrise în acest reportaj, atunci inevitabil trebuie aduse niște corecții, ceea ce înseamnă proiecte legislative care să corecteze lucrurile care nu funcționează în regulă”, a adăugat premierul.
„Deci emoția oamenilor este dată, probabil, de ceea ce au văzut și întotdeauna când oamenii percep un nivel al nedreptăților care depășește, să spunem, un anumit nivel, e o formă de protest”, a mai spus Bolojan.
Declarațiile premierului au fost făcute chiar în timp ce sute de oameni au protestat, miercuri seară, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din Capitală, în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder.
Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum: „Corupția sufocă magistratura”, „Cât ne mai chinuim să fim stat european”, „Schimbarea vine prin implicare”, „Cum doriți să achitați?”.
„Justiție, nu mafie!”, „Fără prescripție pentru corupție”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate” și „Hoții prinși, nu prescriși”, au scandat oamenii ieșiți în stradă.
O manifestație similară s-a desfășurat și la Cluj.
Documentarul „Justiție capturată” a fost publicat marți seară de către Recorder pe canalul propriu de YouTube. Filmul este o investigație jurnalilstică despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”.
„Predoiu are în mod evident o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani în justiție”
Interviul de miercuri seară de la B1 Tv a fost a doua ieșire publică de miercuri a premierului referitoare la dezvăluirile Recorder.
Prima dintre aceastea a fost la podcastul „Friendly Fire”, al jurnaliștilor Moise Guran și Vlad Petreanu, difuzat pe Youtube.
Bolojan a recunoscut că „oamenii pur şi simplu nu mai au încredere în sistemul de justiţie” și nici în instituții și politicieni.
„Vedem care este încrederea în lumea politică, în instituţii, în personalităţile politice, în direcţia în care se mişcă România, şi asta ţine de aprecierea noastră a celor din politică, dar vedem şi toate datele statistice legate de încrederea în justiţie şi constatăm că şi aceasta este foarte jos”, a spus șeful Guvernului.
„Oamenii pur şi simplu nu au încredere nici în sistemul de justiţie. De unde vin aceste percepţii? Pe de o parte, dintr-un sentiment de inechitate, de percepere a faptului că noi nu oferim serviciile pe care le aşteaptă cetăţenii şi justiţia oferă un serviciu public. (…) În al doilea rând, un sentiment de percepţie de nedreptăţi, pe care îl văd oamenii, şi imaginaţi-vă că atunci când văd că în lumea politică cineva are o salarizare enormă la o companie, dar compania este cu pierdere enorme, nu se întâmplă nimic acolo, vă puteţi imagina ce sentiment de nedreptate este. În justiţie, când se prescriu anumite situaţii de care au apărut informaţii indubitabile, că sunt probleme serioase şi după care apare prescrierea sau sunt sentinţe care sunt date contradictoriu, percepţia de nedreptate este foarte puternică”, a comentat Bolojan.
Iar apoi a lansat o critică neașteptată la adresa colegului său de partid, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu, care ani de zile a fost ministru al Justiției. În prezent, Predoiu este vicepremier și ministrul Afacerilor Interne.
„Niciun om care a fost pe funcţie publică nu se poate deroba de o anumită răspundere. Acesta este adevărul. Şi toţi miniştrii Justiţiei, inclusiv domnul Predoiu, cei care au fost înaintea lui, cei care sunt acum, au o răspundere în limita instrumentelor pe care le au şi a posibilităţilor pe care le au, pentru a corecta lucrurile negative care s-au acumulat”, a spus Bolojan.
„Domnul Predoiu, fiind ministrul Justiției o perioadă de timp, în mod evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani, cum și eu am o răspundere pentru cum arată Oradea pentru că am fost primar în Oradea”, a afirmat șeful Guvernului.
Cătălin Predoiu este cel care i-a propus în funcții, în februarie 2023, pe actualul șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul Marius Voineag, și pe procurorul general al României, Alex Florența.
Predoiu a fost ministru de Interne în guvernul României începând din 2023, făcând parte din cabinetele conduse de Ciolacu și, acum, de Bolojan.
Anterior, Cătălin Predoiu a deţinut funcţia de ministru al Justiției de cinci ori (în cinci mandate distincte).
Perioadele în care a fost el a fost ministrul Justiției:
- februarie – noiembrie 2008 (guvernul Tăriceanu)
- decembrie 2008 – octombrie 2009 (guvernul lui Emil Boc)
- decembrie 2009 – februarie 2012 (în continuare în guvernările Boc)
- februarie – mai 2012 (guvernul Mihai Răzvan Ungureanu)
- noiembrie 2019 – decembrie 2020 (guvernul Ludovic Orban)
- noiembrie 2021 – iunie 2023 (guvernul Nicolae Ciucă).
Predoiu este singurul ministru care a fost menținut în funcție în cinci guverne consecutive.
Practic, deși vorbim despre cinci guverne succesive în care a deținut portofoliul Justiției, Predoiu totalizează de fapt şase intervale de mandat.
