Brânzeturi românești artizanale sau făcute în fabrici au început să câștige în ultimii ani premii la competiții internaționale de prestigiu. Unele au ajuns să fie incluse în Librăria Brânzeturilor, un catalog al prestigioasei Academy of Cheese din Marea Britanie.
Am vorbit cu câțiva dintre acești producători ca să aflăm ce înseamnă producția de astfel de brânzeturi în mediul economic românesc.
Retyi Beata, manager comercial la Arkäse, Anca Moga de la Ferma Hărman, Laura Ion – director general la Five Continent și Marius Chiorean de la brandul De Colțești au explicat ce aduc sortimentele lor de brânzeturi.
Arkäse: „Rețete elvețiene, produs 100% românesc”
Brânzeturile Arkäse sunt produse în comuna Arcuș, județul Covasna, de o companie locală. Dețineau o fermă de vaci încă din 1991 și vindeau tot laptele la un procesator mare din zonă, dar, din cauza instabilității prețului, au decis să învețe să prelucreze ei.
Portofoliul Arkäse. Foto: Arkäse
„După analize lungi, s-a ajuns la decizia să producem brânzeturi maturate pentru că este un produs a cărui piață este în creștere și este un produs cu valoare adăugată”, spune Retyi Beata, manager comercial.
„Noi nu am inventat nimic. Prelucrăm lapte de vacă din ferma proprie după rețete și cu o tehnologie elvețiană”.
Au învățat de la maeștrii elvețieni în producția de brânză cum să facă. „Practic producem brânzeturi după rețete elvețiene, dar e un produs 100% românesc.”
Compania și-ar dori o redefinire a ce înseamnă un produs românesc.
„În opinia noastră, produs 100% românesc nu înseamnă doar să fie produs în România sau să fie distribuit de o companie cunoscută de pe vremuri ca fiind o companie românească. Un produs 100% românesc înseamnă să prelucrezi materie primă din România, să fie fabricat în România, să se impoziteze în România și angajații să fie tot români. Așa sunt produsele de la Arkäse.”
Ce premii au câștigat
Arkäse există de doar cinci ani și este deja într-un lanț național de supermarketuri (speră ca în următorii cinci ani să fie accesibili tuturor românilor). S-a remarcat la competiții internaționale:
„Am câștigat premii la toate concursurile la care am participat,” spune Retyi.
Două medalii de aur și două de argint la Treasures of the East, și o medalie de aur și una de argint la Böjti Csemege – Concurs de brânzeturi artizanale din Bazinul Carpatic – evenimente desfășurate în România, dar cu participare internațională.
Acum se pregătesc pentru World Cheese Awards 2026 (12-15 noiembrie, Cordoba, Spania).
Ferma Hărman: Singurul producător român cu două brânzeturi în British Cheese Library
Brânză cu pastă moale. Foto: Ferma Hărman
Anca Moga s-a mutat în comuna Hărman din Brașov în 2010 și a început să crească diverse păsări și alte animale mici, pentru consumul familial. Când fetița ei avea cam jumătate de an, a cumpărat o căpriță pentru a-i da un lapte proaspăt și de calitate.
„Nu știam nimic despre rumegătoarele mici. Am adus căprița acasă, care avea și doi iezi după ea și practic în scurt timp au devenit membrii familiei.”
De la an la an le-a înmulțit și selectat și acum a ajuns să aibă cam 60 de capre din rasa alpină franceză, de care se îngrijesc doar membrii familiei.
Mai multe capre a însemnat, treptat, tot mai mult lapte, așa că a început să facă lactate.
De la brânză maturată la brânzeturi cu pastă moale
„La început făceam doar caș, telemea, urdă, dar în urmă cu câțiva ani am început să studiez mai serios segmentul de brânzeturi artizanale, tocmai pentru a mă putea diferenția puțin de ceea ce se putea găsi pe piață în acel moment, ca produs artizanal local.”
A făcut prima dată o brânză maturată, învechită 100 de zile, și a fost surprinsă de rezultat și de deschiderea publicului în aceeași măsură.
„Apoi m-am îndrăgostit de brânzeturile cu pastă moale și am tot tras cu ochiul la diverși producători din Spania și Franța, m-am inspirat de acolo și am creat câteva brânzeturi cu pastă moale în decurs de 3-4 ani.”
Prima brânză cu pastă moale a fost Capriciu, brânza care a fost premiată cu Aur în 2025 la Treasures of the Est. Iar în acest an, două dintre brânzeturile lor, Capriciu și Cabretto, ambele cu pastă moale, au fost incluse în British Cheese Library. Tot anul acesta, Cabretto a fost premiat cu medalie de Bronz la Treasures of the Est.
Toate produsele se realizează în loturi foarte mici, din lapte integral, în mare parte nepasteurizat sau cel mult termizat la 65C. “Consider că prin ultraprocesare se pierde din valoarea nutritivă și gustativă a unui produs.”
Cea mai mare provocare este lipsa forței de muncă, probabil ca și în alte domenii. Doar că în agricultură nu mai sunt atrași oamenii să lucreze, e murdar, e ploaie, căldură, sărbătoare și motivele sunt tot mai multe.
Apoi, spune ea, sunt marketurile care au ajuns în toate localitățile mici; oboseala și comoditatea consumatorului care când ajunge acasă de la job se oprește într-un loc de unde își cumpără toate, „fac ca micii producători să își redimensioneze grădinile și grajdurile renunțând de la an la an la diverse culturi sau animale”.
Moga și-ar dori să vadă o educare a populației, începând din școală. „Copiii nu mai știu de unde vine mâncarea, au atrofiate gusturile. Nu mai avem respect pentru mâncare de aceea și aruncăm așa de multă mâncare.” Și să fie protejați și încurajați micii producători prin diverse măsuri fiscale și organizarea de piețe volante regulate unde să fie doar producători și nu intermediari.
Anca Moga nu-și dorește ca ferma să crească mai mult de atât. Peste cinci ani, vrea să fie “nu mai mari, ci doar mai maturi și să avem doar câteva produse care să ne identifice”.
Brânza fermentată Horezu, preferata chef-ilor
Dacă ai văzut pe meniurile restaurantelor din București multe preparate cu brânză de Horezu, să știi că aceasta este. Nu este un produs artizanal, dar a reușit să convingă bucătarii din restaurante cu reputație prin gustul său și pedigree-ul local.
Brânza fermentată Horezu. Foto: Five Continent
Brânza Horezu este făcută de compania Five Continent într-o fabrică cu tradiție în Horezu, care funcționa chiar și în vremea comunismului.
„Acolo se producea celebrul cașcaval de Horezu”, spune Laura Ion, director general, „însă, în 2001, fabrica a fost complet retehnologizată și a început să producă brânza fermentată Horezu, din lapte de oaie pasteurizat. Începând din 2015, brânza a început să fie apreciată și medaliată la concursuri internaționale, la un an după ce am preluat conducerea fabricii în calitate de director general.”
Fabrica are un singur produs, aceeași rețetă, însă varietatea vine de la perioada de maturare. Aceeași brânză, cu perioade diferite de maturare, are gusturi complet diferite.
Chiar dacă nu sunt artizani, având o linie de fabricare complet automatizată, „prin ingrediente, rețetă și prin prisma faptului că nu desmântânim laptele, ne putem poziționa pe aceeași treaptă cu producția artizanală”, spune directorul.
Un alt atu este că folosesc doar lapte de oaie colectat local, din județele Gorj, Vâlcea și Sibiu.
Producția de lactate are provocări care țin de sezonalitatea materiei prime și acest risc nu e protejat prin politicile fiscale curente.
„Ne-ar ajuta, în primul rând, un cadru fiscal stabil, cu schimbări anunțate din timp, astfel încât să putem face planuri pe termen lung”, spune Ion.
„Ar fi utile și forme de finanțare pentru capitalul de lucru adaptate producției sezoniere și perioadelor de maturare. În cazul nostru, laptele se colectează doar câteva luni pe an, iar banii investiți în materia primă se recuperează după maturarea și vânzarea brânzei. Ne-ar ajuta un acces mai simplu la finanțare pentru spațiile de maturare și depozitare, precum și sprijin pentru fermele locale de oi de la care colectăm laptele. Dezvoltarea unui producător de brânzeturi depinde și de continuitatea acestor ferme.”
Brânza fermentată Horezu a obținut cele mai multe medalii la concursuri internaționale: 11 medalii internaționale și patru în România.
De Colțești (Torockoi): Nume nou, istorie veche
Torockoi, o marcă de brânzeturi din zona Rimetea-Colțești, care s-a remarcat în ultimii 10 ani pe piață pentru brânzeturile maturate și premiile de specialitate, și-a schimbat recent numele în De Colțești. Brandul original este numele maghiar istoric al localității Rimetea din Munții Trascău, zonă celebră și pentru Piatra Secuiului (Torockói-hegység), cel nou reflectă mai bine unde se află fabrica lor, adică în Colțești.
Parte din portofoliul De Colțești. Foto: De Colțești
Familia Szakacs, fondatorii brandului, a pornit producția de brânzeturi Torockoi într-o fabrică amenajată în subsolul casei, în 1994. De-a lungul anilor, au reușit să construiască o fabrică modernă și să transforme afacerea, spune Marius Chiorean, care s-a alăturat echipei în 2008, în zona operațională, iar din 2024 e Director General.
„Avem brânzeturi maturate clasice, precum brânza maturată Apuseni și Trascău, variante maturate cu condimente, cu nucă, chilli, trufe sau chimen, dar și produse artizanale cu personalitate proprie, precum Floare de Colț și Puturoasa de Trascău”, spune directorul. „Un alt produs consacrat este Smântâna Adevărată. Grăsime 50% unul din cele mai cunoscute și căutate produse din portofoliul nostru.” Portofoliul este completat de brânzeturi frământate, proaspete și afumate, precum și de produse precum untul de casă, simplu, cu trufe sau cu sare.
O brânză maturată nu poate fi grăbită la nesfârșit fără să pierzi ceva din caracterul ei. Maturarea cere timp, spațiu, condiții controlate și capital blocat în produse care nu pot fi vândute imediat. În tot acest timp, trebuie să păstrăm constanța calității și să controlăm atent fiecare etapă.
La fel ca ceilalți producători, Chiorean își dorește mai multă predictibilitate fiscală: „O companie care investește în utilaje, spații de producție, maturare și oameni are nevoie să își poată face planuri pe termen lung, fără schimbări frecvente care îi afectează calculele și bugetele.”
Dar și mai mult sprijin pentru industrie, adaptat la realitățile ei sezoniere, și încurajarea consumului de produse românești prin educație alimentară, promovarea gastronomiei locale și o mai bună conectare între producători, retail, HoReCa și turism.
Brandul a fost inclus în Top 100 „Best Cheeses in the World”, clasamentul celor mai bune brânzeturi din lume, și câștigă constant premii la competiții internaționale. Cel mai recent, două medalii de aur și două de bronz la Treasures of the East.
