Brasov 1987. Inceputul sfarsitului

In 1987, regimul comunist din Romania se caracteriza printr-o politica economica aberanta, prin politici antisociale de infometare a populatiei, prin autarhie financiara, prin represiuni politienesti la nivelul intregii societati si printr-un cult al personalitatii fara egal in Europa acelui deceniu. Universal detestat, evident cu exceptia nomenclaturii si a Securitatii, regimul bicefal reprezentat de Nicolae si Elena Ceausescu incerca sa puna in aplicare scenariul comunismului dinastic. Mezinul cuplului prezidential, Nicu Ceausescu, pe atunci prim-secretar al Comitetului Judetean PCR din Sibiu, era pregatit sa-i succeada tatalui sau in fruntea unei formatiuni care capatase dimensiuni elefantiazice, dar care isi pierduse orice urma de demnitate institutionala. De la o zi la alta se anuntau masuri tot mai umilitoare pe linia scaderii nivelului de trai, a unei permanente curbe de sacrificiu. Documentele de partid evocau triumfalist Platforma Program din 1974, apoteoza promisiunilor demagogice ale PCR, spre disperarea romanilor care se confruntau cu aceasta degringolada universala. Venirea la puterea lui Mihail Gorbaciov in martie 1985 si reformele radicale cunoscute sub numele de glasnost si perestroika au catalizat miscari sociale in toate tarile Blocului Sovietic. In Romania, minerii din Valea Jiului organizasera in august 1977 o greva transformata intr-o actiune colectiva anticomunista. Tot in 1977, avusese loc actiunea lui Paul Goma pentru drepturile omului si se formase SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania). Aceste initiative au fost insa reprimate fara mila din ordinul lui Ceausescu si al mamelucilor sai din Comitetul Politic Executiv. Un regim care se pretindea al clasei muncitoare nu a ezitat sa recurga la represalii impotriva rezistentei anticomuniste a muncitorilor romani. Fatada propagandistica era contrazisa flagrant de realitatea terorista.

La mijlocul anilor 80, inasprirea politicii economice dezastruoase si starea generala de nemultumire au creat o situatie revolutionara in Romania. O gluma din epoca spunea ca, iritat fiind de pasivitatea revolutionara a romanilor, dictatorul Ceausescu si-a propus sa remedieze aceasta carenta. Intr-adevar, toate deciziile luate in acei ani dovedeau orbire politica si sadism social. In aceste conditii a avut loc pe 15 noiembrie 1987 revolta muncitoreasca de la Brasov. Imi amintesc perfect stirile agentiilor de presa din acele zile legate de prezenta a mii de oameni pe strazile orasului de la poalele Tampei, de asaltul asupra cladirii Comitetului Judetean, de arderea portretelor lui Ceausescu. Strazile erau evident populate nu doar de adversarii regimului, dar si de cozile de topor ale acestuia, securistii in civil care ii fotografiau pe demonstranti asteptand clipa vendetei. Aceasta avea sa vina foarte curand, liderii miscarii anticomuniste au fost arestati, judecati si condamnati sub acuzatii contrafacute. Unul dintre ei, Mircea Sevaciuc, a scris o carte pe aceasta tema (am fost onorat sa o prefatez). Pe 30 decembrie 1987, cotidianul New York Times a publicat articolul meu intitulat „Tremors in Romania” in care afirmam ca revolta de la Brasov a marcat in chip ireversibil inceputul sfarsitului dictaturii comuniste. In aceeasi zi, la Bucuresti, Elena Ceausescu rostea discursul aniversar la patru decenii de la proclamarea fraudei istorice si semantice numita Republica Populara Romana.

Informatiile despre revolta si represiunea de la Brasov au ajuns la cunostinta presei occidentale in primul rand gratie scriitorului disident Vasile Gogea. Posturile de radio occidentale care transmiteau catre Romania au informat prompt despre aceste evenimente. In loc sa traga invatamintele necesare din ceea ce se intamplase, in loc sa renunte la politica draconica de pauperizare generala, regimul Ceausescu si-a continuat strategia antinationala. „Cel mai iubit fiu al poporului” era de fapt cel mai urat personaj din tara. Procesiunile recente de „canonizare” a lui Adrian Paunescu nu trebuie sa oculteze catastrofala situatie sociala, economica si psihologicadin acea perioada. Revolutia din decembrie 1989 a fost rezultatul unei miscari sociale spontane, nu a unui complot nomenklaturist. Evident, o asemnea conspiratie s-a produs, insa nu pentru a sustine revolutia ci pentru a o confisca si a o deturna. Memoria revoltei din noiembrie 1987 a fost salvata de Asociatia 15 Noiembrie, parte a unei societati civile care refuza sa fie ingenuncheata. Raportul Final al Comisiei Prezidentiale de Analiza a Dictaturii Comuniste din Romania examineaza dinamica acestei miscari, semnificatia interna si internationala ca parte a valului revolutionar care a dus la prabusirea regimurilor comuniste de-a lungul acelui annus mirabilis care a fost 1989.

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro

Brasov 1987. Inceputul sfarsitului

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”