Skip to content
Rețete pentru fiecare zi
Rețete pentru fiecare masă
Rețete în funcție de dietă
Rețete după metoda de gătire
Food

Bucharest Food Week a scos peste 10.000 de oameni în oraș. Ce urmează? Co-organizatorii Alexandra și Cătălin Cincu ne explică

Georgiana Ilie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

O inițiativă de încurajare a ieșitului la restaurant, organizată de creatorii de conținut din spatele contului Călătorii și farfurii, platforma de rezervări ialoc.ro și agenția de branding Studio Maller, a făcut să crească cu 40% rezervările la localuri din București în săptămâna evenimentului.

Următoarea ediție e planificată pentru mai 2027, dar, între timp, multe alte evenimente culinare vor să îi țină pe oameni atenți la industria ospitalității.

  • Evenimentul a avut loc între 14 și 20 septembrie în 151 de restaurante și alte localuri din București.
  • Aproape 10.300 de oameni au participat prin platforma ialoc – au rezervat și au și onorat. Alte peste 2.000 au mâncat meniurile speciale fără să rezerve. Și peste 6.000 au cumpărat produsele speciale dedicate săptămânii. În total, estimarea e între 18.000  și 20.000 de participanți.
  • Chiar la restaurantele care nu au participat a crescut numărul de rezervări cu 10%.
  • 85% dintre rezervări au fost ale unor clienți care au intrat pentru prima dată în localul ales.

Tot ce și-au propus la început, spun Alexandra și Cătălin Cincu, a fost să “să le dea oamenilor din HORECA un motiv să continue”. După o vară catastrofală pentru restaurantele din București – număr scăzut de rezervări și bon de consum mai mic -, lucru pe care îl vedeau în statisticile prietenilor lor de la platforma ialoc, au vrut ca prima săptămână plină de toamnă să fie una care să le tureze motoarele. Sau să le încingă mai bine plitele.

Soții Cincu au devenit celebri în social media în ultimii trei ani. Contul lor de Instagram are 70.000 de urmăritori și clipurile lor ajung uneori la sute de mii de vizualizări. Fac de obicei interviuri cu oameni din industria ospitalității, recenzii de restaurante și de destinații turistice centrate pe mâncare. 

Dar sunt activi în zona culinară, fie ca jurnaliști, fie ca specialiști în marketing digital, de aproape 15 ani, ceea ce le-a permis să cunoască mulți proprietari de localuri și bucătari. Și-au construit încet o reputație de cunoscători ai domeniului care susțin industria, fie că înseamnă restaurante, baruri, cafenele sau serviciile din jurul lor. Așa s-au cunoscut și au lucrat cu echipa de la ialoc, alături de care au pus bazele Bucharest Food Week. 

Concept simplu, implementare 1 la 1

Conceptul a fost simplu și a fost inspirat de ce fac și alte orașe mari, de la New York la Cairo: restaurantele au fost invitate să propună un meniu la un preț special (69, 119 sau 189 de lei) care să îi convingă pe oameni care n-au mai fost la ele că sunt o opțiune bună. Un cont de instagram dedicat festivalului promova aceste meniuri și ialoc prelua rezervările. 

Dar de la idee la implementare trebuie să treci de realitatea că proprietarii din HORECA nu stau în fața laptopului să citească mailuri, așa că invitațiile s-au făcut 1 la 1, prin telefoane date de cei doi și echipa ialoc la oamenii pe care îi cunoșteau și pe care voiau să îi aibă în eveniment. Numai Alexandra a vorbit cu peste 60 de proprietari în trei zile, explicându-i fiecăruia în parte în ce constă și ce beneficii ar avea. 

Încet, s-au strâns 110 restaurante, la care s-au adăugat peste 40 de localuri de alt tip (brutării, baruri). Apoi s-au gândit să aducă invitați străini și din restul țării care să țină cursuri pe diferite subiecte (sushi, cocktailuri), să facă cine la două mâini și petreceri. Punctul culminant al săptămânii a fost deschiderea unui restaurant temporar, Les Enfants de Marché, invitat de la Paris, în curtea unui local din București, Tabra. Evenimentul era discutat de ceva vreme și l-au legat de săptămână.

Pe oamenii din industrie nu i-a costat nimic dincolo de abonamentul pe care îl aveau la ialoc. Costurile de producție – de la branding la meniurile tipărite, onorariile și cheltuielile pentru oaspeții străini, construirea standului pentru restaurantul parizian, munca echipei de organizare – au fost acoperite din sponsorizări. De multe ori au plătit din banii lor, până când au intrat cei de la sponsori. Când trag linie, cei doi spun că “nu au ieșit pe minus”, dar nici nu au făcut bani.

Ediția următoare

Succesul a fost atât de mare – rezervările au fost cu 40% mai mari față de o săptămână tipică din ultimul an – încât au început munca pentru următoarea ediție la două zile după ce s-a încheiat prima. Planificată pentru 10-16 mai 2027, va fi deschisă tuturor restaurantelor de pe platformă – spre 400 – ceea ce e posibil să aibă provocări noi. Cea mai evidentă, pentru ei, și o limitare naturală a evenimentului, este că mult din ce s-a întâmplat în prima ediție s-a bazat pe relațiile lor personale și încrederea era deja câștigată. Cu de 3-4 ori mai mulți participanți și nicio istorie comună cu unii dintre ei, e posibil să apară neînțelegeri sau așteptări nerealiste. Dar e un risc pe care știu că trebuie să și-l asume ca să crească.

Planul lor, pe termen lung, e ca “Bucharest Food Week să pună Bucureștiul pe harta gastronomică a lumii. În cinci ani, să fie un eveniment internațional care să devină o destinație pentru turiștii străini.” Faptul că echipa restaurantului lor favorit, Les Enfants de Marché, a fost cucerită de România, de legumele și ingredientele din Obor, de profesionalismul bucătarilor cu care au lucrat la Tabra, și povestesc mai departe despre experiența lor de aici, e dovada, pentru ei, că există nu doar potențial pentru a promova ospitalitatea românească, dar și pentru a o face un reper.

Până atunci, evenimente relaxate

Până atunci, se antrenează cu o serie de evenimente intermediare, numite Rendez-vous, tot sub umbrela Bucharest Food Week: tot colaborări cu restaurante din vestul Europei, care să vină și să gătească una-două zile într-un local din București, în parteneriat cu echipa gazdă. Nu restaurante cu stele Michelin, ci locuri care fac mâncare accesibilă, dar surprinzătoare și modernă. Una din lecțiile învățate din Bucharest Food Week e că bucureștenii apreciază experiențele relaxate, cu o estetică nouă. “Aducem hip-hopul în gastronomie,” spune Cătălin Cincu glumind.