Buldozerele lui Videanu omoara mostenirea lui ”Matache macelarul”

Fluidizarea traficului din capitala are un pret mare. Pretul pe care cateva sute de locuitori ai strazii Buzesti, plus alte cateva zeci de mici proprietari de magazine, trebuie sa-l plateasca pentru ca soferii bucuresteni sa aiba o viata mai buna.

Insa, in afara cladirilor istorice aflate in paragina, a curtilor insalubre si a comertului aflat de multe ori la limita legii, zona Matache-Buzesti pastreaza o aroma si un aer pitoresc care ar putea sa fie chiar ratiunea salvarii ei. Sau nu?

Matache macelarul e viu

La jumatatea secolului 19, in zona Buzesti se pun bazele Halelor Matache. Impropriu folosit reflexivul, pentru ca parintele zonei a fost “Matache macelarul”, vestit in Bucurestiul acelor ani.

Devenita punctul central al strazii Buzesti, Hala Matache pastreaza inca izul insangerat si stilul de comert de acum mai bine 150 de ani. Nimic nu pare sa se fi schimbat nici in hala si nici in zona. Macelarii din hala lucreaza poate prea traditional uneori, cu carnea depozitata in lazi de plastic asezate pe ciment, cu butuci de transare din lemn, fara manusi si cu sange pe haine.

Hala Matache

sursa: HotNews.ro

Cu toate astea, are un farmec aparte. Farmecul lucrului simplu si natural. Clientii, in special batrani, mai simt inca placerea de a comunica cu vanzatorii de a-si alege bucata mai buna. Si in mod cert avantajul preturilor.

Toti sunt amenintati insa de disparitie. Hala Matche e programata pentru demolare.

Trotuarul stang vs. trotuarul drept

Vasile, o huiduma de macelar, imi arata un cutit, ceva mai mare ca al lui Rambo, si spune ca e pregatit pentru Videanu.

Maghernita la doi pasi de P-ta victoriei

sursa: HotNews.ro

“Taranu asta vine de la Videle si vrea sa darame el Hala Matche. Asta e institutie bucuresteana, bai baiatule. Daca o face – o face pe barba lui. Il ascut in fiecare zi”. Vasile nu pare foarte prietenos cu ceafa lui de purcel, degetele cat cartoful si cutitoiul de 30 de centimetri.

Nu toti comerciantii de pe Buzesti sufera insa cu nervii.

Cel putin cei de pe parte stanga pe sensul de mers dinspre Victoriei sunt mai calmi. Sunt la curent cu zvonurile ca numai cladirile trotuarului stang vor cadea.

Ilie, mester in chei pe Buzesti, e ferit. Are discursul omului calm, lucid si neamenintat de buldozer. E deschis la nou, vede beneficiile largirii zonei si are argumente solide. Cam activist de felul lui.

“Deci, ce se intampla: crescand nivelul de trai, numarul de autovehicule s-a inmultit alarmant. Zona e sugrumata si e normal sa se faca ceva, ma-ntelegeti dumneavoastra?”

Mai exista o categorie de rezidenti pe Matache. Cei care nu cred o iota din ceea ce spune primaria, adeptii teoriei conspiratiei.

Proprietarul unui afaceri micute crede ca toata povestea e facuta pentru ca oficialii care se ocupa de Planul Urbanistic Zonal sa aiba un salariu. Povesteste despre cum proiectul era gandit inca de pe vremea lui Ceasusescu si “asa cum 17 ani nu s-a facut nimic nici nu se va face”. Le cam stie pe toate.

Palarier si vulcanizare

HotNews.ro

“Astea-s manariile astora de la PUZ. Va spun io ca fac planurile astea ca sa-si justifice salariul. Mie mi-ar conveni sa vina astia sa-mi dea cateva sute de mii, dar nu vin”.

Peste cinci minute revine insa si spune ca in joc sunt interesele lui Videanu pentru valoarea imobiliara, a aflat deja despre un parteneriat public-privat ce urmeaza a fi incheiat, sateliti si submarine ce vor trece pe Buzesti.

Si totusi, ce se va intampla cu Buzestiul?

Proiectul primariei Bucuresti prevede largirea strazilor Buzesti, Berzei, Vasile Parvan pana in cheiul Dambovitei. Doua benzi de circulatie a cate 3.5 metri fiecare, plus tramvai, in lungime totala de aproape 2 kilometri.

Proiectul ale carui costuri se vor situa in jurul sumei de 20 de milioane de euro prevede exproprierea mai multor persoane, pana la obtinerea unei suprafete de aproape 10 mii de metri patrati.

Nu e vorba insa numai de case particulare, ci si de cladiri absolut fabloase din punct de vedere istoric.

Cinema Feroviarilor

sursa: HotNews.ro

E vorba, printre altele de “Cinematograful Feroviar”, cladire construita in deceniul opt al secolului 19, lasata intr-o paragina criminala de autoritatile bucurestene.

Insa solutii, cunoscute romanilor, se gasesc.

„Exista o serie de cladiri vechi care probabil vor fi demolate, dar pentru cele istorice luam in considerare mutarea lor cu ajutorul tehnologiilor avansate“, spunea in cursul acestei saptamani Gheorghe Udriste, directorul Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei.