Bulgaria: Criza de incredere genereaza riscuri semnificative asupra economiei

Guvernul bulgar de tehnocrati, care a preluat mandatul miercuri, va trebui sa gestioneze in urmatoarele doua luni o grava criza de incredere, care arunca riscuri importante asupra economiei celei mai sarace tari din Uniunea Europeana, scrie AFP.

„Daca protestele si instabilitatea politica vor contina, investitorii de aici vor fi alungati si cei care doreau sa investeasca vor fi descurajati”, a declarat analistul Kaloyan Staikov de la Institutul pentru economia de piata.

Sofia si mai multe orase de provincie se confrunta aproape zilnic cu proteste de strada, de peste o luna.

Organizate de grupuri din societatea civila, initial pentru a protesta fata de majorarea semnificativa a facturilor de electricitate, aceste proteste s-au indreptat ulterior impotriva saraciei si a elitelor politice corupte.

Sub presiunea strazii, premierul conservator Boïko Borissov a demisionat in 20 februarie.

Guvernul interimar va trebui sa „faca tot ce poate pentru a restaura, fie si doar partial, increderea bulgarilor in faptul ca saracia va putea fi combatuta pe termen lung si justitia restabilita”, crede Bojidar Danev, presedintele BIA, Camera bulgara de industrie.

Primul lucru ce trebuie facut este ca alegerile legislative anticipate din 12 mai sa fie organizate corect, afirma expertii, referindu-se la practica raspandita de cumparare de voturi.

Ulterior, guvernul care va rezulta din aceste alegeri va trebui sa „restabileasca un climat favorabil afacerilor si sa restaureze increderea in institutiile” tarii, a subliniat Staikov.

Un esec „risca sa aiba drept rezultat reculul economiei, pierderea a mii de locuri de munca si o saracie in crestere”, avertizeaza analistul Gheorghi Anghelov, de la institutul „Open Society”.

Bulgarii au cunoscut deja o serie de crize de la caderea comunismului, in 1989, cea mai grava, din 1996-97, fiind marcata de hiperinflatie si falimentul a 14 banci.

Criza mondiala din ultimii ani a dat o lovitura dura economiei, dependenta de exporturi. Tara, membra a UE din 2007, si-a revenit cu greu dupa recesiunea de 5% din 2009. In 2012, Produsul sau Intern Brut a crescut usor cu de 0,8%, tinta pentru anul in curs fiind 1%.

Investitiile straine directe au scazut de la peste 6 miliarde de euro in 2008 la un sfert din aceasta suma in 2012, potrivit ministerului Economiei.

Rata oficiala a somajului era de 11,9% in ianuarie, dar, potrivit Camerei de industrie, rata reala depaseste 15%. Somajul afecteaza in special tinerii (28%) si persoanele putin educate, in special tiganii.

Stabilitatea macroeconomica bulgara este mentinuta din 1997 – dar cu pretul unui nivel de trai foarte scazut – printr-un mecanism de austeritate, directoratul financiar, in cadrul caruia cursul monedei nationale, leva, a fost initial stabilit in functie de marca germana si ulterior de euro.

Acest mecanism a permis tarii sa-si reduca deficitul la 0,5% din PIB in 2012 si sa mentina datoria publica intre 15% si 19% din PIB.

Dar datoria intreprinderilor, care atingea 227% din PIB in 2011 (ultima cifra cunoscuta), franeaza economia, noteaza BIA.

„Aceasta va crea probleme imense economiei. Acest lucru ilustreaza cum fostul guvern a transferat toate efectele negative ale crizei asupra mediului de afaceri si a salariatilor”, comenteaza Danev.

Guvernul Boïko Borissov promisese o crestere de 8% a pensiei medii. Premierul interimar Marin Raikov, fost ambasador la Paris, a declarat ca doreste sa realizeze promisiunea lui Borissov si ca va sustine „orientarea sociala a economiei bulgare”.

Dar marja de manevra in fata revendicarilor revendicarilor sociale este stransa, subliniaza expertii.