Business Report: Autostrazile "penale", paguba de un miliarde de euro; Legea darii in plata: pierderile bancilor s-ar putea ridica la 10 miliarde de euro; Valoarea contractelor de deszapezire incheiate pentru aceasta iarna se ridica la 224 milioane de lei

Autostrazile „penale”, paguba de un miliarde de euro. In ultimii trei ani, Ministerul Transporturilor a fost zguduit de scandalurile cu iz penal din curtea Companiei Nationale de Autostrazi. Cel mai rasunator dosar penal avand ca subiect principal CNADNR, aduce acuzatii firmei Romstrade, dupa ce lucrarile la primul lot de autostrada Nadlac-Arad au intarziat iar procurorii au dovezi ca au fost deturnate fonduri europene. Drumul spre DNA, batatorit de Romstrade, e urmat de italienii de la firma Salini Impregilo, constructorul responsabil cu demolarea unei portiuni din autostrada Orastie-Sibiu, dupa zece luni de la inaugurare. Al treilea esec rasunator este ratarea concesiunii autostrazii Comarnic-Brasov. Finalul anului 2015 ar putea veni cu inca o surpriza: o noua posibila demolare, cea a portiunii de autostrada din lotul 2 Lugoj-Deva. Constructorii, de brat cu angajatii si sefii CNADNR dau cu subsemnatul in fata anchetatorilor pentru contracte paguboase de un miliard de euro, scrieCapital.ro.

Legea darii in plata: pierderile bancilor s-ar putea ridica la 10 miliarde de euro. Daca se promulga legea darii in plata, nu restantele la credite ii sperie pe bancheri, ci valoarea totala a imprumuturilor, valoare de 16,4 miliarde de euro pe care institutiile de credit nu ii vor mai incasa de la actualii clienti cu restante. Pierderea pe sistem ar fi de minimum 10 miliarde de euro (daca toti debitorii cu restante si-ar ceda casa ipotecata in favoarea bancii). Banca Nationala a Romaniei (BNR) a facut publica situatia creditelor persoanelor fizice la data de 31 octombrie 2015. Potrivit acesteia numarul debitorilor care au contractat un credit ipotecar sau care au garantat diverse credite cu ipoteci si care inregistreaza restante la ora actuala este de 68.723 de persoane. Totusi, numarul creditelor contractate de acestia sunt in numar de 74.127 (sa nu uitam ca in perioada 2007, 2008 incepusera sa fie acceptate si ipotecile de rangul doi asupra proprietatilor imobiliare), anuntaEconomica.net.

ANRE a pus ochii si pe distribuitorii de gaze, dar mai discret. Ce castiga consumatorii din jocul reglementarilor? Dupa decizia de a reduce tarifele de distributie pentru companiile din sectorul energiei electrice, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si-a amintit si de monopolul distributiei de gaze naturale. Pentru ca anul gazeifer incepe insa in vara, cand consumul este nesemnificativ, o decizie de genul celei luate in cazul distribuitorilor de energie electrica nu mai poate veni acum, in sensul in care tarifele de distributie sa fie ajustate in jos. Cum nu exista nici presiune pe pretul gazelor naturale, cererea fiind deja sub oferta, ANRE a gasit totusi o portita de a-i avertiza pe cei doi mai distribuitori (ENGIE si E.ON), asupra faptului ca profitul trebuie sa tina seama si de calitatea serviciilor. De la privatizarea celor doua mari distributii de gaze din Romania, tarifele aferente acestui serviciu au crescut de la circa 10 dolari la nu mai putin de 85 de dolari, informeazaEnergy-Center.ro.

De la iPhone Rose Gold la Rolls-Royce Sunrise Phantom. Rolls-Royce vrea sa ne arate cat de interesante sunt produsele gandite si fabricate cu ajutorul diviziei sale de personalizare. De aceea, oficialii producatorului britanic au publicat o serie de imagini si detalii cu versiunea Sunrise Phantom Extended Wheelbase. Pe scurt, vorbim despre un Phantom vopsit intr-o nuanta de roz care ne duce cu gandul la proaspatul iPhone 6S Rose Gold. Si trebuie sa recunoastem ca ambele arata bine. Dar Rolls-Royce spune ca vopseaua integreaza si o serie de detalii aurii care isi fac aparitia in functie de intensitatea luminii care mangaie caroseria. Pentru interior, britanicii au mers pe aceeasi tema, doar ca de aceasta data rozul a fost garnisit discret cu o serie de detalii negre. In plus, divizia de personalizare a introdus si o multime de elemente din lemn pentru a scoate si mai mult in evidenta luxul, scrieAuto-Bild.ro.

Doua masuri esentiale pe care le-ar putea lua guvernul pentru transparenta reala. Intr-un mediu economic macinat de neincredere, transparenta autentica ar putea restabili respectul (nu doar teama) fata de lege, prin recastigarea respectului fata de modul de elaborare a reglementarilor. Doua astfel de masuri ar putea fi esentiale pentru intrarea intr-o normalitate lipsita de suspiciuni costisitoare. Cu argumentele fiecareia, cele doua masuri: 1-, Publicarea de catre ministerele strategice a contractelor (fintate din bani publici) de consultanta cu entitati private, consultanta care are efecte pe legislatie si reglementare. Explicatie : a-, Nu e vorba aici de orice fel de contracte de achizitii publice de bunuri si servicii (desi si acestea pot fi verificate doar cu o anume dificultate de catre un mediu de afaceri aflat, cum ii si scrie in fisa postului, mereu in criza de timp) : E vorba de contractele de consultanta cu companii private care influenteaza legislatia (primara, secundara etc, etc) precum si toate formele de reglementare. Integral peCursdeguvernare.ro.

Valoarea contractelor de deszapezire incheiate pentru aceasta iarna se ridica la 224 milioane de lei. Valoarea totala a contractelor de deszapezire incheiate pentru iarna 2015 – 2016 se ridica la circa 223,85 milioane de lei, fara TVA, potrivit situatiei contractelor publicata pe site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Cea mai mare parte din reteaua de autostrazi si drumuri nationale este acoperita de contracte, cu exceptia A1 (Bucuresti – Pitesti) – Ciorogarla, A1 (Bucuresti – Pitesti) – Ionesti si A1 (Bucuresti – Pitesti) – Cateasca (judetele Ilfov, Giurgiu, Dambovita, Arges), DN 31, DN 4, DN 41, DN 41A, DN 5A (judetele Calarasi, Ilfov, Giurgiu), DN 56, DN 56 A, 56 D (judetul Dolj), DN 64, DN 65C, DN 67, 67B, 67C, DN 7, DN 73C (judetul Valcea) – caz in care s-a retras ofertantul. Potrivit documentului, pe aceste tronsoane se va relua procedura de licitatie, pana la incheierea contractelor activitatea fiind asigurata cu utilaje proprii si prin redistribuire de utilaje inchiriate, informeazaCapital.ro.

Lumea produce mai mult grau decat consuma. Ce se intampla cu fermierii romani. Luna decembrie gaseste graul romanesc la un pret cu peste 20% mai ieftin decat in perioada similara a anului trecut si cu aproximativ 30% sub cel din 2013, lasandu-i pe fermieri dependenti de credite si cu profiturile spre zero. Investitiile sunt si ele dependente de fondurile UE. Anul agricol 2015-2016 se anunta a fi al treilea an consecutiv in care productia mondiala de grau depaseste consumul, astfel ca presiunea pe pret se resimte puternic in randul majoritatii statelor producatoare. Din datele Consiliul International al Cerealelor (IGC), productia ar putea ajunge anul acesta la 726 de milioane de tone (fata de 723 de milioane de tone anul trecut),in timp ce consumul este estimat la 720 de milioane de tone. In acest context, nu este surprinzatoare evolutia preturilor. Graul a ajuns la 494,5 dolari tona (vineri), dupa ce a pierdut 18,28% in ultimele 12 luni, de la 604,5 dolari in decembrie 2014. Recordul de pret mic a fost raportat in iulie 1999 cand a costat 192 de dolari tona, scrieEconomica.net.