Business report: Azerbaidjanul, noua carte pe care mizeaza oamenii de afaceri din Romania. Ce cauta antreprenorii romani in "Tara Focurilor"; Reportaj la Hidroelectrica. Cum se fac negocierile de concediere; Cat costa sa ai birou la ultimul etaj al celor mai inalte cladiri din Bucuresti

Azerbaidjanul, noua carte pe care mizeaza oamenii de afaceri din Romania. Ce cauta antreprenorii romani in „Tara Focurilor”. La Baku, goana dupa petrol a inceput in 1873, odata cu aparitia primelor sonde. A fost o adevarata nebunie, cu oameni care deveneau peste noapte foarte bogati sau invers, care pierdeau totul in doar cateva secunde. Atunci, 90% din „aurul negru” extras de Imperiul Rus provenea din zacamintele hanatului Baku, creat la mijlocul secolului al XVIII-lea, restul fiind adus din Astrahan si Groznii (din Rusia). Pe masura ce industria petroliera locala a prins contur si forta, numeroase companii straine au venit la Baku sa profite de aceasta bogatie. Poate putin cam tarziu, si antreprenorii romani au mirosit potentialul fantastic al pietei azere. In ultimii cinci ani, trei companii din Romania – Siveco, UTI Grup si Neptun – si-au deschis birouri la Baku si au semnat contracte de zeci de milioane de dolari cu Azerbaidjanul, scrie Adevarul.

Cat costa sa ai birou la ultimul etaj al celor mai inalte cladiri din Bucuresti. Cel mai scump etaj, cu vedere panoramica asupra centrului vechi al Bucurestiului, se regaseste in turnul Bucharest Financial Plaza, cladire mostenita de BCR de la fosta Bancorex. Inchirierea celor 1.350 mp disponibili la ultimul nivel ar reprezenta un efort financiar anual de 275.000 de euro, la chiria medie din zona, insa imobilul este ocupat de proprietar, adica BCR. Al doilea cel mai scump birou de top este situat in cel mai inalt imobil din Romania, Sky Tower. Proprietarii turnului finalizat in decembrie anul trecut, Raiffeisen Property International, au anuntat ca rezerva cei 920 mp ai ultimului etaj unui restaurant panoramic. Viitorii chiriasi vor trebui sa achite anual circa 242.000 euro, scrie Capital.ro

Reportaj la Hidroelectrica. Cum se fac negocierile de concediere. Remus Borza a fost sambata la Drobeta Turnu Severin, unde s-a intalnit cu aproximativ 200 de salariati ai Hidroelectrica Potile de Fier. Borza s-a aflat in campanie de informare despre hotararea sa de a face noi concedieri. Vizita lui Borza a coincis cu declansarea actiunilor de protest a salariatilor de la Hidroserv Portile de Fier, unitate dependenta financiar de Hidroelectrica si unde urmeaza restructurari masive de personal. Dupa doua zile de pichetare a sediului Prefecturii Mehedinti, acestia au venit la sediul RAAN, locul intalnirii, in speranta unui dialog cu Borza. Acesta a refuzat categoric, pe motiv ca nu sunt salariatii Hidroelectrica, scrie EVZ.ro

Bogdan Chetreanu: „Cred in piata de capital romaneasca, desi multi ii canta prohodul”. Decontarea derivatelor la o casa de compensare/contraparte centrala din Europa nu ar fi deloc un lucru benefic pentru piata locala, iar cei responsabili de proiectul Contrapartii Centrale autohtone trebuie sa se gandeasca foarte bine la ce fac, atrage atentia Bogdan Chetreanu, fost comisar CNVM, care a intrat in lupta pentru un loc in Consiliul de Administratie SIF Moldova. Uniunea Europeana cere ca, pana in toamna, tranzactiile cu derivate sa fie decontate printr-o contraparte centrala, institutie ce are nevoie de un capital minim de 7,5 milioane de euro, scrie Bursa.

Dovada ca economia Romaniei nu a iesit din criza: Evolutia corelata a deflatorului PIB. Trecerile frecvente din teritoriul pozitiv in cel negativ ale Produsului Intern Brut trimestrial din ultimii trei ani au depins puternic de evolutia preturilor la nivelul intregii economii, masurate prin deflatorul PIB. Acesta este utilizat pentru a obtine cresterea economica reala, prin aducerea PIB in preturile perioadei de baza. Sa luam un exemplu concret : PIB 2011 a fost de 556,7 miliarde lei iar cel din 2010 de 523,7 miliarde lei. Impartirea simpla ne-ar da o crestere economica de 6,3%. Dar, intrucat leul din 2010 a fost cu 4,1% mai puternic decat cel din 2010 (ce se cumpara cu un leu in 2010 s-a cumparat cu 1,041 lei in 2011), se face ajustarea cu 4,1% si rezulta cresterea reala de 2,2%. Pentru conformitate, strict matematic ar trebui sa se imparta si nu sa se scada valorile (1,063 : 1,041 ar da atunci rotunjit 1,021, adica o crestere de 2,1%), dar simpla scadere da un rezultat apropiat la valori mici, scrie cursdeguvernare.ro

Previziuni optimiste pentru cererea de forta de munca in al doilea trimestru al anului. Angajatorii din Romania se asteapta ca si al doilea trimestru al anului in curs sa ramana favorabil pentru piata muncii, iar in previziunile pentru angajare, cererea de forta de munca va fi in crestere cu 13%. Conform unui studiu Manpower, dintre cei 625 de angajatori intervievati, 21% se asteapta sa faca noi angajari, in timp ce o mare majoritate a patronilor isi vor pastra efectivele de personal. Cei mai optimisti angajatori sunt cei din Comertul cu amanuntul si cei din Industria prelucratoare. Conform studiului, previziunile de angajare vor fi de 13% pentru trimestrul al doilea. Astfel se observa o crestere usoara fata de trimestrul I si fata de aceeasi perioada a anului trecut, scrie wokfinder.ro

Legatura submarina Cipru – Grecia – Germania – Rusia si motivul pentru care ea s-a fisurat. Jaful conturilor cipriote, izvorat din noaptea mintii birocratilor europeni, aduce pe prima pagina a ziarelor financiare cel mai izolat colt al Uniunii. O tara atat de excentrica – si la propriu si la figurat – incat totul ajunge sa para un experiment care sa afle ce se intampla cand cineva este impins cu spatele pe marginea prapastiei zonei euro. Se agata? Sare? Mai scapa? Totusi, Cipru a fost o tara pivotala in istoria recenta a Uniunii Europene si una dintre cauzele concrete ale crizei. Cea mai mare bizarerie este aceea ca o tara a Uniunii Europene dar nemembra NATO este ocupata militar, in proportie de trei optimi de o tara candidata la Uniunea Europeana dar membra NATO – Turcia. Si tot de aici au pornit problemele Greciei, scrie Capital.ro