​Business report: Care sunt cei mai avantajaţi angajaţi din România; Băncile dau mai greu credite. Care este motivul; Patru licitații pentru achiziția a 330 de autobuze și 100 de tramvaie, derulate de Primăria Capitalei

​Care sunt cei mai avantajaţi angajaţi din România. Cei mai avantajaţi angajaţi de regimul fiscal din România nu sunt IT-iştii, deşi aceştia beneficiază de scutire de impozit, arată o analiză. Angajaţii din construcţii sunt cei mai avantajaţi angajaţi, în prezent, arată analiza. Facilităţile pentru IT-işti au fost introduse acum 19 ani, iar ele au intrat recent în atenţia publicului după ce liderul PNL Ludovic Orban a afirmat că nu i se pare normal ca IT-iştii să fie scutiţi de plata impozitului pe venit. Este important de precizat că nu toţi IT-iştii sunt scutiţi de impozit, deoarece există o serie de condiţii cumulative care trebuie îndeplinite, atât de către angajat, cât şi de către angajator, scrie Adevarul.

Bucureşti este pe primul loc în lume la cele mai aglomerate dimineţi în trafic. Şoferii din Bucureşti au parte de cele mai grele dimineţi în trafic. Petrec cu 89% mai mult timp, adică 27 de minute în plus, la fiecare 30 de minute de rulat în trafic, la orele de vârf din cursul dimineţii faţă de orele din restul zilei, conform studiului realizat de compania TomTom pentru anul 2018. Capitala României are nivelul congestiilor din trafic, în orele dimineţii, mai ridicat ca cel din oraşe precum Mumbai, cel mai aglomerat oraş din lume, Mexico City, Istanbul, Moscova, New Delhi, Bangkok, Beijing, Paris, Londra, New York sau Los Angeles. Traficul din Bucureşti în orele de vârf ale dimineţilor din zilele lucrătoare (luni-vineri) înregistrează cele mai mari congestii dintre toate oraşele din lume care au făcut obiectul studiului, scrie Economica.

Bugetul pierde 80 de milioane de euro pe an cu scutirile de impozit pentru salariile din IT. În 2001, industria IT din România avea 13.691 de angajaţi. Astăzi are în jur de 100.000, iar România este supranumită ”Sillicon Valley” al Europei, în presa internaţională. Scutirea impozitului pe venit pentru IT-işti este una dintre cele mai vechi facilităţi fiscale din România. Măsura a fost introdusă în 2001, de Guvernul Năstase, cu scopul de a stimula dezvoltarea domeniului IT în România, şi a supravieţuit nenumăratelor modificări legislative din domeniul fiscal introduse ulterior. Cea mai recentă şi detaliată privind impactul acestei facilităţi fiscale arată impactul pozitiv uriaş al acestei facilităţi fiscale asupra creşterii fulminante a sectorului IT, dar şi beneficiile pentru alte sectoare, care folosesc intens servicii IT. Costul acestei facilităţi fiscale este de sub 4% din valoarea adăugată a sectorului IT, scrie Libertatea.

Scoasă la vânzare de compania-mamă, CEZ România pregătește dotarea clienților cu contoare inteligente. Grupul CEZ, care a decis acum să plece din în România, este reprezentat prin nouă companii – Distribuție Energie Oltenia, CEZ Romania, CEZ Vânzare, CEZ Trade, CEZ ESCO Romania, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development și TMK Hydroenergy Power. Anul trecut, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a modificat legislația privind instalarea obligatorie de contoare inteligente de către distribuitorii de energie. Potrivit modificării, în total, până în 2028, aproximativ 4 milioane de contoare inteligente ar trebui instalate la nivelul întregii Românii, în condițiile în care numărul consumatorilor casnici este de peste 9 milioane, scrie Profit.

Ce zic producătorii internaționali, întrebați de „standardul dublu” la alimente. „Un brand, același produs, indiferent de țară”. Comisia Europeană ia măsuri pentru eliminarea dublului standard care face ca produsele din statele vechi al UE să fie superioare din punct de vedere calitativ celor din statele mai nou intrate în comunitatea europeană. Producătorii care vor fi prinși folosind dublul standard pe piețele UE riscă amenzi uriașe, de minimum 4% din cifra de afaceri. Aici, România a descoperit puțin apa caldă când a spus că va veni cu niște soluții. Soluțiile au fost deja agreate la nivelul UE, pentru că e o problemă care ține de funcționarea pieței unice și de efectele nocive ale libertății de mișcare a mărfurilor dacă nu sunt respectate niște standarde de sănătate publică, scrie Republica.

Băncile dau mai greu credite. Care este motivul. Raportul BNR subliniază că primul trimestru al anului 2019 a fost marcat de o înăsprire semnificativă a standardelor de creditare atât pentru împrumuturile destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, cât şi pentru creditele de consum acordate populaţiei. De asemenea, băncile estimează că vor continua să dea credite în condiţii mai dure, în trimestrul următor, standardele de creditare urmând să se înăsprească marginal pentru împrumuturile destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri şi moderat pentru creditele de consum, scrie Adevarul.

Patru licitații pentru achiziția a 330 de autobuze și 100 de tramvaie, derulate de Primăria Capitalei. Primăria Municipiului București desfășoară simultan patru licitații pentru Societatea de Transport București (STB) ce vizează cumpărarea a 100 autobuze electrice, a cel puțin 100 de autobuze pe gaz, 130 de autobuze hibride, precum și a 100 de tramvaie. Directorul general al STB, Andrei Creci, a spus că „pentru prima oară, se derulează în mod simultan nu mai puţin de 4 licitaţii, proceduri de achiziţie la Primăria Municipiului Bucureşti, iar principalul beneficiar va fi STB şi implicit cetăţenii Bucureştiului – este vorba de achiziţia a 100 de tramvaie de 36 de metri, ceea ce ar fi nemaipomenit pentru oraşul acesta, de 130 de autobuze hibride, de 100 de autobuze electrice, şi în curând de cel puţin 100 de autobuze pe GNC – gaz natural comprimat. Astea sunt nişte proiecte care vor aduce, cu siguranţă, în următorii ani, un transport public decent în oraş”, potrivit Libertatea.

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție. Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru anul în curs. Acest rezultat este cu 70% mai slab faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când minusul finanţelor publice în perioada similară a fost de puţin peste şase miliarde lei sau 0,65% din PIB-ul pe 2018. De reţinut, după prima treime din 2016 şi 2017 rezultatele execuţiei bugetare au fost pe excedent. De remarcat atât valoarea de +0,17% de la finele lui aprilie 2017, când efectele gestiunii economice anterioare au prevalat încă asupra efectelor schimbării de politică în gestiunea banilor publici, scrie Curs de guvernare.