Business report: Coronavirusul distruge și legumele; Zeci de mii de români riscă să rămână fără mașini. Service-urile anunță: "De azi nu se mai comandă piese de import”; Câștigătorii contractelor de achiziție pentru echipamente medicale în pandemia de COVID-19

Coronavirusul distruge și legumele. Producătorii nu mai au cui și unde să-și vândă marfa. Disperare printre legumicultori. Coronavirusul și restricţiile guvernamentale au lăsat piețele pustii. La Vidra, în Ilfov, fermierii se plâng că nu mai au puncte de desfacere și cer sprijinul Ministerului Agriculturii. Cum până la ajutoare mai este, însă, cale lungă, primăria le arată tuturor calea internetului. Le-a creeat un aprozar online, unde fiecare sătean își poate expune marfa, pentru a fi vândută en-gros sau cu amănuntul. Suflă vântul a pagubă prin grădini și prin solarii. De când a intrat Coronavirusul în țară, fermierii au doar pierderi. Mare parte dintre legumele noi, atât de căutate odinioară, zace în solarii. Iar zarzavagii se tem de răul pe care-l simt și-l visează… zi de zi și noapte de noapte. Soții Olteanu, din Vidra, Ilfov, trăiesc din ce cultivă și din ce le oferă pământul. De două săptămâni, însă, nu mai au unde să-și vândă marfa, conform Digi24.

Zeci de mii de români riscă să rămână fără mașini. Service-urile anunță: „De azi nu se mai comandă piese de import. Lucrăm din stoc”. Românii care au mașinile într-unul dintre cele peste 11.000 de service-uri autorizate din România riscă să nu își mai poată ridica automobilul curând, cel puțin nu în stare de funcționare. Aceasta se întâmplă pentru că unitățile reparatoare încep să aibă probleme în aprovizionarea cu piese de schimb. De astăzi, importurile au fost sistate complet într-un moment în care între service-uri și principalii distribuitori de piese de schimb apăruseră oricum probleme. Starea de teamă și de tensiune domină întregul domeniu, iar proprietarii de service cu care a discutat Economica.net vorbesc deja despre închiderea unui număr mare de unități în următoarele câteva zile, cel mult o săptămână. Ei speră ca aceste măsuri să fie temporare, însă dacă situația generată de pandemia de Coronavirus se va prelungi, vom putea vorbi despre falimente într-un timp scurt.

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace. Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Acest indicator economic, în creștere cu aproape 46% de la finele lui 2015 și până în luna ianuarie 2020, va constitui referința pentru punctul de plecare în criza COVID-19. De remarcat că, deși a avut loc o creștere semnificativă în termeni nominali, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a scăzut din 2015 până în 2018, pentru a reveni la o valoare ceva mai ridicată în 2019, urmată de o creștere pronunțată în prima lună a anului curent, se arată în articolul Curs de Guvernare.

Câștigătorii contractelor de achiziție pentru echipamente medicale în pandemia de COVID-19. Pe listă, brandul de fashion Viggo și o firmă giurgiuveană de comerț alimentar. Statul român a încheiat până acum 15 contracte pentru achiziția de echipamente medicale în pandemia de Coronavirus. Printre firmele câștigătoare de contracte mari se numără Viggo, brand de fashion înființat de Cătălin Botezatu și o mică companie din Giurgiu, înființată abia anul trecut, care activează în zona de comerț cu alimente, băuturi și tutun. O companie coreeană, UPC td Coreea, a încheiat un contract de 155,5 milioane de lei pentru furnizarea a 1,7 milioane de combinezoane, cu glugă și protecție pentru încălțăminte. Vigo Fashion International, companie care are produse ready-to-wear pentru bărbați și servicii de croitorie private, lansată de Cătălin Botezatu și Ionuț Marin, va furniza statului român 500.000 de combinezoane în valoare totală de 54 de milioane de lei și viziere de protecție, pentru suma de 33,2 milioane de lei, informează Wall-Street.ro.

Mitsubishi Corp ar putea prelua o parte din Renault. Conglomeratul nipon Mitsubishi Corp ar putea în mod potenţial să preia o participaţie de 10% în Renault, ca parte a scenariilor care sunt discutate pentru a consolida alianţa dintre Renault, Nissan şi Mitsubishi Motors. Se pare că în acest moment există analizate planuri de restructurare, închideri de fabrici şi schemele de reducere a costurilor, fiind, de asemenea, vizate şi schimbări în structura capitalului alianţei Renault-Nissan-Mitsubishi, susţine Les Echos. Până în prezent, reprezentanţii Renault nu au fost disponibili pentru comentarii. Conglomeratul Mitsubishi Corp deţine o participaţie de 20% în Mitsubishi Motors, al cărui acţionar principal este Nissan. Grupul Renault a înregistrat în 2019 o pierdere netă de 141 milioane de euro (faţă de un profit de 3,3 miliarde de euro în 2018), în timp ce vânzările totale au scăzut cu 3,4% în ritm anual, până la 3,753 milioane vehicule, potrivit Capital.ro.

Fostele Uzine Sodice Govora fac ultimele concedieri: se va păstra doar 15% din personal. Fostele Uzine Sodice Govora, deţinute de polonezii de la CIECH Soda România, au anunţat joi că fac ultimele concedieri, până la data de 1 aprilie urmând să disponibilizeze 85% din personal. Ulterior, la solicitarea „Adevărul” polonezii au afirmat că până la 1 aprilie vor fi disponibilizaţi 85% dintre angajaţi, care vor primi însă salarii compensatorii în valoare totală de 12 milioane de lei. Cei 15% dintre angajaţi care rămân încă în subordinea cehilor fac parte din echipele de mentenanţă şi producţia de silicaţi. Din păcate, situaţia globală declanşată de pandemie nu va face decât să întârzie şi mai mult orice eventuală soluţie şi, drept urmare, CIECH Soda România va intra în stand-by pe termen lung. Cu toate acestea, compania va păstra o echipa mică de angajaţi, responsabili pentru: conservarea instalaţiilor pe durata de stand-by, continuarea producţiei şi livrărilor de silicaţi.

INS: Managerii IMM-urilor se aşteaptă la reducerea cu 50% a activităţii sau chiar închiderea ei, din cauza crizei COVID-19. Întreprinderile mici şi mijlocii vor fi cele mai afectate de pandemia de coronavirus, iar managerii lor au estimat ca principal risc reducerea cu peste 50% a activităţii sau chiar închiderea ei, informează Institutul Naţional de Statistică, după ce a desfăşurat o anchetă privind evoluţia activităţii economice. Referitor la evoluţia activităţii din cursul lunii aprilie 2020, gradul de incertitudine creşte, astfel peste 48% dintre respondenţi au menţionat că nu pot estima cum va evolua activitatea economică. Ponderea managerilor care au estimat că activitatea nu se va restrânge în cursul lunii aprilie s-a redus la jumătate din valoarea lunii martie. În industrie, circa o treime dintre respondenţii care au menţionat că activitatea se va restrânge în cursul lunii aprilie au apreciat că activitatea ar putea fi redusă între 25% şi 50%, conform inCont.ro

Liderii G20 vor injecta peste 5.000 de miliarde de dolari în economia mondială. Primele 20 de puteri economice mondiale au promis să injecteze peste 5.000 de miliarde de dolari în economie și să facă ”front comun” în fața noului coronavirus și riscului recesiunii, joi, în finalul unui summit virtual al G20 prezidat de Riad. Prezidat de regele Salman al Arabiei Saudite, acest summit extraordinar i-a reunit pe șefii de stat american Donald Trump, rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron și alți lideri din cadrul G20, care au discutat prin videoconferință despre răspunsul de dat amenințării recesiunii. ”Noi injectăm peste 5.000 de miliarde de dolari în economia mondială, în cadrul unor politici fiscale țintite, măsuri economice și planuri de contracarare a impacturilor sociale, economice și financiare ale pandemiei”, au subliniat ei. Potrivit unei surse chineze, dintre cele 5.000 de miliarde, China, de unde a pornit pandemia, a comunicat numai ea suma de 344 de miliarde de dolari – constând în principal în măsuri fiscale. În cadrul reuniunii, președintele chinez Xi Jinping a îndemnat țările din cadrul G20 să își scadă taxele vamale – un subiect al tensiunilor dintre Beijing și Washington – și să faciliteze fluxurile comerciale, relatează Profit.ro.