Business report: Cum se locuiește în UE, cum se locuiește în România; O cooperativă agricolă care produce cătină ecologică şi-a lansat brandul în Dubai şi a avut profit din primul an. Secretul: lucrează cu deţinuţi; Țara europeană care majorează salariul minim cu 22%

Cum se locuiește în UE, cum se locuiește în România. Date, standarde, comparații. Anul trecut, proporţia tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care locuiau în gospodării supraaglomerate a fost de 26,7% la nivelul UE, cu mult peste media întregii populaţii a Uniunii ( 17,5%). Şi la acest capitol, România apare în statistica publicată de Eurostat pe un nedorit prim loc, cu 65,1% la tineri şi 47% din totalul populaţiei. La polul opus s-a situat Malta, cu un procentaj de populaţie „înghesuită” de 4% în rândul tinerilor şi 2,6% în rândul întregii populaţii, potrivit Curs de guvernare.

O cooperativă agricolă care produce cătină ecologică şi-a lansat brandul în Dubai şi a avut profit din primul an. Secretul: lucrează cu deţinuţi. O cooperativă agricolă creată la iniţiativa unei familii de antreprenori din judeţul Dâmboviţa a ajuns, la doar un an de la prima producţie, să îşi lanseze în Dubai brandul ce înglobează mai multe produse pe bază de cătină ecologică. Vând doar la export şi au deja primele profituri, posibile şi datorită unei idei neobişnuite de resurse uman: folosesc deţinuţi la lucrările agricole, scrie Economica.

Țara europeană care majorează salariul minim cu 22%. Presiunea asupra bugetului din 2019 pare să se resimtă în toată Europa. Spania, cea de-a patra economie europeană, a anunţat că va majora salariul minim de anul viitor cu 22%. Ar fi cea mai importantă majorare din ultimele patru decenii. Angajaţii spanioli ar urma astfel să primească un salariu minim de 900 de euro pe lună, potrivit propunerii premierul Pedro Sanchez. Măsura face parte din eforturile prim ministrului socialist, care guvernează fără o majoritate, de a obţine suficient sprijin pentru adoptarea în Parlament a proiectului de buget pe 2019, potrivit Digi24.

România ar putea intra în 2019 fără un buget votat de Parlament. Unde s-a blocat. România ar putea intra în noul an fără un buget de stat aprobat de Parlament. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că dezbaterea şi votul asupra legii bugetului întârzie, pentru că subiectul nu a fost discutat până acum, în CSAT. Potrivit unor surse s-ar fi iscat noi tensiuni între Guvern şi şeful statului, pe tema împărţirii banilor pentru serviciile secrete. Această variantă a fost însă infirmată de reprezentanţii Executivului, potrivit Stirile Protv.

Debut spectaculos al PPP-ului românesc: Licitație fără studiul de fezabilitate. Da, face acest lucru organizatorul licitației, cu autostrada Ploiești – Brașov. Comisia Națională de Strategii și Prognoză (CNSP) a lansat licitația pentru atribuirea contractului de realizare a autostrăzii Brașov-Ploiești, proiect pe care PSD îl dorește realizat în PPP, fără să dețină datele esențiale în baza cărora cei interesat pot face oferte corecte. CNSP, autoritatea însărcinată de guvern să deruleze principalele proiecte care urmează să se deruleze în sistem PPP, a lansat în octombrie 2018 procedura de atribuire a contractului pentru realizarea obiectivului „Autostrada Ploieşti- Brașov”, scrie Curs de guvernare.

S-a semnat primul contract colectiv de muncă între sindicate şi bancheri: salariul minim în bănci va fi de 2.500 de lei în următorii doi ani. Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România – Federația FinBan și Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci – FSAB au semnat primul Contract Colectiv de Muncă din sectorul financiar-bancar. Totodată, România a devenit cu această ocazie una dintre puţinele ţări din Europa care au semnat și Acordul pentru implementarea legislației privind Telemunca. Cel mai important câştig al noului contract colectiv de muncă este stabilirea unui salariu minim în bănci de 2.500 de lei. Contractul este încheiat pentru o perioadă de doi ani, potrivit Economica.

Mituri demontate: Cheltuie România mult cu protecția socială? Eurostat are răspunsurile. Cheltuielile pentru protecţia socială au reprezentat în Uniunea Europeană 28,2% din PIB în anul 2016, România fiind pe ultimul loc în UE la acest indicator, cu doar 14,6% din PIB, în comparaţie cu peste o treime din PIB în Franţa, Finlanda şi Danemarca, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică. La nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB a scăzut uşor de la 28,3% în 2011 la 28,2% în 2016, în timp ce în România aceasta s-a redus de la 16,5% în 2011 la 14,6% în 2016.În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecţia socială arată diferenţe majore între statele membre, potrivit Digi24.

Bursa românească nu se conectează la raliul piețelor externe, iar așteptările locale se dimensionează pentru finalul de an. „Jocurile, la noi, cam sunt făcute”, spune un investitor. Deși ziua a fost de aprecieri robuste pentru acțiunile europene, la Bursa de Valori București indicii principali au alunecat sub referință, pe fondul unei activități de tranzacționare consistente. Având în vedere lipsa de reacție a pieței locale, este de așteptat ca închiderea de an să fie în jurul valorilor actuale, spune Bogdan Ceucă, investitor cu experiență relavantă pe piața de capital românească. Pentru a 2-a zi consecutivă, acțiunea SIF Oltenia (SIF) a fost vedeta zilei pe bursa de la București. O tranzacție specială cu 13,22 milioane de acțiuni, reprezentând 2,28% din capitalul social al emitentului cu sediul la Craiova, a fost efectuată în piața deal, la prețul de 2,0800 lei/acțiune, ceea ce ridică valoarea schimbului la 27,50 milioane lei, potrivit Profit.ro.