Business Report: Esecurile lui Dinu Patriciu. Reteaua Mic.ro isi trage azi obloanele; Romania este gata sa vanda oricand obligatiuni in dolari; Pierzatorii speculei imobiliare; Cine il va inlocui pe Bruynseels la sefia BCR

Esecurile lui Dinu Patriciu. Reteaua Mic.ro isi trage azi obloanele. Reteaua de magazine Mic.ro isi trage azi obloanele. Cotidianele Adevarul si Click au mari probeleme financiare si de scadere de tiraj. Fundatia Patriciu a sistat bursele elevilor si studentilor in plin an scolar. Imediat dupa vanzarea Petromidia catre kazahii de la KazMunaiGaz in 2008, omul de afaceri Dinu Patriciu, considerat atunci cel mai bogat om din Romania, a investit masiv in retail si mass-media iar brandurile sale Mic.ro si Adevarul Holding au avut o expansiune furibunda. Dupa numai cativa ani de impanzire a tarii cu asa-zisele „bacanii”, Mic.ro precum si reteaua Minimax si Macro aratau ca alimentarele de dinainte de 1990. Furnizorii au ramas neplatiti mai mult de 90 de zile iar procesele declansate impotriva Mercadia Holland, firma din Olanda care opereaza Mic.ro, si companiei autohtone care opereaza Minimax si Macro s-au inmultit cu zecile. Managerii lui Patriciu sunt doi oameni de incredere ai sai, Dan Ionescu si Dorin Gherman, fosti directori la Petromidia, scrie Financiarul.

Parcurile eoliene gasesc greu finantare din partea bancilor. Finantarea proiectelor de energie eoliana in tara noastra nu este disponibila in sensul adevarat al cuvantului, a declarat ieri Simon Dayes, seful Directiei Bancare si Finante Internationale pentru Europa de Sud-Est din cadrul „CMS Cameron McKenna”, in cadrul conferintei Wind Power Romania 2012. Potrivit domniei sale, bancile din tara noastra practica imprumuturi corporatiste in cadrul carora proiectele de energie nu pot sa fie folosite drept garantie. Cauzele pentru aceasta situatie constau, in viziunea lui Simon Hayes, in temerile bancilor cu privire la cadrul legal care reglementeaza piata energiei regenerabile, la obligatiile furnizorilor in privinta conectarii la retelele de distributie si a imbunatatirii acestora, la statutul legal al terenurilor pe care sunt construite parcurile eoliene, la calitatea garantiilor bancare pe care dezvoltatorii pot sa le ofere si la rolul pe care certificatele verzi pot sa il joace in procesul de finantare, bancile avand tendinta sa ignore aceste instrumente. Domnia sa concluzioneaza ca bancile vad cele mai mari riscuri in aspectele legale, in constructia proiectelor de energie eoliana, precum si in conectarea acestora la retelele de distributie. In contextul unei implicari reduse din partea bancilor, un rol important in finantarea constructiei de parcuri eoliene revine institutiilor financiare internationale, a declarat Simon Hayes, scrie Bursa.ro.

Pierzatorii speculei imobiliare. Explozia imobiliara din 2007/2008 a adus cu sine o categorie de investitori interesati de profituri maxime pe termen cat mai scurt. Circa 2.000 de bucuresteni si cateva mari fonduri speculative si-au incercat norocul la ruleta imobiliara, insa criza le-a blocat investitiile, dupa ce preturile au scazut la jumatate. Catalin Soare a semnat in aprilie 2008 antecontracte pentru doua apartamente cu doua camere in Doamna Ghica Plaza, pe care planuia sa le vanda ulterior in profit, asa cum atatia altii facusera inaintea lui. Pentru el, afacerea s-a dovedit paguboasa, deoarece de la jumatatea anului 2008 piata a inceput sa se blocheze. „Bineinteles ca nu am reusit sa vand antecontractul si am fost nevoit sa il reziliez, pierzand avansul de 12.500 euro pe care il platisem. Pentru al doilea apartament mi-au facut un discount, de la 125.000 euro au scazut pretul la 105.000 euro, iar ei vand acum acelasi tip de locuinta cu 80.000 euro. M-am mutat in apartament si regret zilnic. Am fost prost ca am cumparat atunci, mai ales ca a fost din banii mei”, spune dezamagit acesta, anunta Capital.ro.

Schimbare la varful celei mai mari banci din Romania. Cine il va inlocui pe Bruynseels la sefia BCR. Dominic Bruynseels va fi inlocuit din functia de presedinte executiv al BCR de Tomas Spurny, actualul director general al CIB Bank Ungaria, parte a grupului italian Intesa Sanpaolo, si fost director al fondului de investitii PPF, au declarat surse bancare, citate de Mediafax. Cu dubla nationalitate, ceha si americana, Spurny are 46 de ani si s-a ocupat in trecut de restructurarea si privatizarea celei de-a doua banci ca marime din Cehia, preluata de Societe Generale. Spurny si-a inceput cariera in banking la Manufacturers Hanover Trust (New York) si a lucrat ulterior la European American Bank (New York). Intre 1994 si 1999 a activat ca asociat la McKinsey & Company Inc, cu atributii pe consultanta pe servicii financiare pentru clientii din intreaga lume, dupa care a intrat in sistemul bancar din Cehia. Spurny a fost timp de cinci ani presedinte executiv al Vseobecna Uverova Banka, subsidiara Intesa din Slovacia. In 2007, Spurny este numit director general si presedinte al consiliului director al PPF Cehia, iar din martie 2009 se afla la conducerea CIB Bank Ungaria, anunta Gandul.

Cum au ajuns bancile centrale stapanii lumii. Niciodata in istorie interventia bancilor centrale in economie nu s-a aflat la cote atat de ridicate precum cele din prezent, dand nastere unor dezechilibre grave. In urma cu doar patru ani, practicile utilizate astazi de bancile centrale erau de neconceput. Politicile economice ale bancilor centrale de acum „au sarit” peste improbabil si au ajuns direct la inimaginabil, care a devenit inevitabil. Astazi, acestea sunt doar „instrumente de sprijin”. In acest interval, bilanturile bancilor centrale s-au extins considerabil, in mare parte datorita tiparirii si injectarii de bani in piete. Banca Centrala Europeana, Rezerva Federala a SUA si banca nationala a Japoniei (cele mai mari banci centrale din lume) au in bilanturi 8.000 de miliarde de dolari, adica aproape 25% din PIB-ul total al tarilor dezvoltate, potrivit celor mai recente estimari, informeaza Adevarul.

Complexul Turceni, dinamitat prin contracte paguboase. Intr-un singur an, Complexul Energetic Turceni a trecut de la un profit de 8,5 milioane euro la pierderi de 16,6 milioane euro. Complexul Energetic Turceni detine o cota de piata de 10% la productia de energie electrica. Din cauza pierderilor inregistrate in 2010, CE Turceni a fost inclusa pe lista companiilor de stat monitorizate de Fondul Monetar International in urma acordului cu Guvernul. Desi profitul companiei a scazut de la an la an in perioada 2007-2010, ajungandu-se la pierderi consistente in 2010, numarul angajatilor a crescut cu aproape 500. In 2010, CE Turceni se afla pe locul noua in top celor mai mari 10 companii cu pierderi aflate in portofoliul statului, alaturi de CFR SA, Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, TAROM, Oltchim, Posta Romana si altele. Cauza prabusirii de la CE Turceni a venit odata cu seismul devastator din Japonia. Pentru retehnologizarea unor grupri energetice conducerea Complexului a angajat un imprumut in yeni, contractat de la Banca Japoniei, care s-a ridicat la 220 milioane euro. Pierderea financiara a fost generata de diferentele de curs valutar negative determinate in principal de aprecierea yenului in raport cu leul, scrie Romania Libera.

Europa propune o noua „Initiativa de la Viena”. Statele din Europa Centrala si de Est, autoritatile Uniunii Europene (UE) si institutiile financiare internationale vor incerca sa previna iesirea in masa a bancilor occidentale de pe pietele emergente din regiune, in cadrul unei noi Initiative de la Viena, potrivit Reuters. Viena a devenit, in ultimele zile, polul intalnirilor la nivel inalt, al oficialilor din sistemul bancar si al autoritatilor UE. Autoritatile nationale, institutiile UE si institutiile financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) au convenit, luni, sa incerce sa incheie o a doua Initiativa de la Viena, modelata in linii mari pe baza celei din 2009. La intalnirea de la inceputul acestei saptamani nu au participat reprezentanti din partea bancilor comerciale. Dupa discutiile care au avut loc, luni, Erik Berglof, economistul sef al BERD, a declarat: „Am plecat de la aceasta intalnire cu un consens remarcabil. Acum trebuie sa ne asezam la masa si sa stabilim detaliile planului impreuna cu sectorul privat”, anunta Bursa.ro.