Business report: Peripetiile unui englez in business-ul dambovitean. "Romania, ca o pisica nebuna care-si vaneaza singura coada"; Bancile vor plati 100 milioane de euro ca sa scape de 10.000 de angajati.

Peripetiile unui englez in business-ul dambovitean. „Romania, ca o pisica nebuna care-si vaneaza singura coada”. A fost timp de noua ani Manager al Departamentului de Reducere a Costurilor la Aston Martin, responsabil al design- ului ingineresc pentru DB 7, o masina sport de legenda. In tinerete a lucrat ca inginer la Ford si Jaguar. Din 2007 s-a mutat la Brasov, cu un Mercedes vechi si doua pisici. Nascut in periferiile Londrei din parinti irlandezi, Damian Galvin este indragostit de Romania unde a pus pe picioare o companie imobiliara de succes. Calit prin experienta mioritica de business, nu se sfieste sa o radiografieze cu finetea umorului englezesc trecut prin laserul obiectivitatii imperiale. „Experienta romaneasca este mai grea ca orice altceva am facut inainte. Sunt atat de multe restrictii in Romania pentru a creste si a crea. Un client a avut nevoie de patru ani pentru a trece contractul de electricitate pe numele sau”, declaraGalvin pentru EVZ.ro

Bancile vor plati 100 milioane de euro ca sa scape de 10.000 de angajati. De la inceputul crizei si pana in prezent, sistemul bancar a disponibilizat, sub o forma sau alta, circa 7.620 de angajati, din care 4.000 au plecat din sistem numai anul trecut. In 2013, concedierile vor afecta circa 10.000 de salariati, mai mult decat in toti cei patru ani de criza de pana acum. Restructurarea este impusa de scaderea pietei bancare din ultimii ani. In afara celor care sunt declarati incompetenti, nimeni nu paraseste cu mana goala banca. Salariile compensatorii se acorda in functie de vechimea in munca a salariatului, pe baza unor grile si transe stabilite prin negociere. In general, numarul salariilor compensatorii este cuprins intre 3 si 16, scrie Capital.ro

IMM-urile – sub presiunea inegalitatii cu care se aplica fiscalitatea. Si angajeaza 60% din salariatii Romaniei. Fiscalitatea este suportata inegal de contribuabilii persoane juridice: desi IMM-urile detin 20-30% din avutia nationala, contributiile acestora la bugetul public (TVA, impozit pe profit, alte taxe si impozite) si la fondurile de asigurari sociale obligatorii (pensii, somaj, sanatate, alte contributii) sunt mai mari decat cele ale companiilor cu capital de stat. Rezultatul brut al exercitiului – RBE (suma tuturor profiturilor minus suma tuturor pierderilor) pentru IMM-uri a fost de aproximativ de doua ori mai mare decat in intreprinderile mari (perioada 2008 -2010). Asta face din IMM-uri principalele platitoare de impozit catre bugetul de stat. De asemeni, pe partea bugetelor sociale, tot IMM-urile sunt cele care achita cele mai mari sume, deoarece angajeaza aproximativ 60% din salariatii la nivel national, scrie cursdeguvernare.ro

Businessuri care se hrănesc cu apă caldă Apa geotermală, resursă naturală valorificată din plin de vecinii unguri, începe, uşor-uşor, să fie folosită şi în România în scopuri comerciale. Care sunt avantajele şi ce piedici există în calea celor care vor să-şi „încălzească” businessul cu cea mai economică sursă de energie? Teoretic, România are cel de-al treilea potenţial geotermal din Europa, după Italia şi Grecia, de 1,6 miliarde de gigacalorii de energie termică pe an. Practic, la capitolul utilizării apei geotermale, stăm mai prost şi faţă de Ungaria, ţară cu resurse mai reduse. Mai exact, exploatăm 150 MW termici (MWt), adică 30% din capacitatea sondelor forate, în vreme ce ungurii utilizează 780 Mwt, scrie Income Magazine

Falsa problema a vanzarii terenurilor catre straini. Nu exista o batalie pentru terenuri intre romani si straini, ci una intre proprietarii mari si proprietarii mici. Din 2014, Romania trebuie sa permita si persoanelor fizice straine sa cumpere terenuri in Romania, fapt care reaprinde spaima ca vor veni strainii sa ne lase fara pamant. De fapt, spaima asta este fara obiect. Iata de ce: Oricare cetatean strain, din UE sau nu, poate cumpara chiar si acum teren in Romania. Singura conditie este sa o faca prin intermediul unei firme inmatriculate aici. Asa se face ca strainii au cumparat deja 700.000 de mii de hectare, adica peste o zecime din suprafata arabila a tarii. Presupusa interdictie nu i-a impiedicat pe un arab (Jihad El Khalil – 35.000 ha) sau pe un austriac (Andreas von Bardeau – 26.000 ha) sa ajunga in top 5 latifundiari romani, scrie agrointel.ro

Constantin Nita: „Vom respecta graficul listarilor companiilor energetice, agreat cu FMI”. Tara noastra va respecta calendarul listarilor companiilor energetice, asumat in fata institutiilor financiare internationale, ne-a declarat Constantin Nita, ministrul delegat pentru Energie, in primul interviu acordat de la numirea in functie a domniei sale. Oferta secundara de la Transgaz si listarea Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica si a Complexului Oltenia vor avea loc in acest an si anul viitor. De asemenea, aceste companii vor avea si manageri profesionisti, conform angajamentelor agreate cu FMI. Domnul ministru Nita ne-a mai spus ca va modifica actuala schema suport pentru productia de energie regenerabila, prin ajustarea valorii maxime a certificatelor verzi si a numarului de certificate acordate. Constantin Nita analizeaza si posibilitatea exceptarii industriei de la obligatia platii acestor certificate, dar si a introducerii unei taxe de echilibrare, scrie Bursa.

9.000 de apartamente nevandabile. Cum încearcă băncile să scape de ele Nici nu au apucat bine să se instaleze în fotoliile din Palatul Victoria, că noii miniştri s-au şi grăbit să anunţe modificarea programului de creditare Prima Casă. Acum Guvernul îşi dă seama că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg (vom afla mai jos şi de ce), mai ales că exact prin aceeaşi încercare nereuşită au trecut şi guvernanții care au inițiat acest program, scrie Income Magazine

Salariu de sofer la Ministerul Sanatatii: mai mare decat al unui medic specialist. Salariile bugetarilor din Romania au fost intotdeauna o enigma. Nimeni nu a putut vreodata sa explice de ce un secretar general de la Ministerul de Interne ia lunar peste 10.000 de lei, mai mult decat un secretar de stat sau chiar dublu decat un ministru. Un sofer de la ministerul Sanatatii a incasat in luna ianuarie a acestui an nu mai putin de 3.266 de lei, aproximativ cat salariul unui sef serviciu. Conform tabelului cu veniturile nete salariale din luna ianuarie 2013, postat pe site-ul ministerului Sanatatii, exista chiar directori care au luat mai putin decat acest sofer. De asemenea, o serie intreaga de consilieri pe afaceri europene, cu diferite gradatii, au primit, de asemenea, mai putin decat soferul in cauza. Multi dintre ei sub 3.000 de lei net, scrie Capital.ro

Internship-uri platite cu 6.700 de dolari pe luna. Suna bine? Studentii sau absolventii care aleg sa faca un stagiu de internship in una dintre marile companii din lume pot incasa un salariu cuprins intre 4.600 si 6.700 de dolari pe luna, fara a avea experienta in acel domeniu, conform Business Week. Problema majora e ca salariile mari nu inseamna automat si fericire. Concret, numai cinci dintre primele 20 de companii despre care se spune ca au cel mai placut mediu de lucru se regasesc si in topul firmelor cu cele mai mari lefuri. Si in Romania exista (mai ales in ultima perioada) cultura internship-ului. Numai ca doar companiile serioase merita luate in considerare atunci cand doriti sa urmati un stagiu de intern la ei, deoarece multe companii se folosesc de stagiari doar pentru a acoperi niste goluri pentru o perioada scurta de timp, iar sub paravanul unui stagiu de internship, candidatul nu invata nimic, ba mai mult, pierde timp pretios, scrie workfinder.ro