Business report: Razboiul Codului Fiscal. Argumentele economistilor: putem sa reducem taxele, dar nu pe toate deodata; Cateva explicatii utile pentru a intelege cum a traversat Romania criza economica; Ce efecte ar putea avea inflatia negativa

Razboiul Codului Fiscal. Argumentele economistilor: putem sa reducem taxele, dar nu pe toate deodata. Relaxarea fiscala este dorita si de populatie, si de oamenii de afaceri, insa o scadere a mai multor categorii de impozite simultan cu cresterea unor cheltuieli deja promise poate dezechilibra bugetul, avertizeaza analistii. O scadere a veniturilor concomitenta cu o crestere a cheltuielilor este un soc pentru orice fel de buget (de familie sau de companie), dar in cazul bugetului de stat – unde scaderea veniturilor si cresterea cheltuielilor se anunta ca fiind de ordinul miliardelor de lei – impactul este cu atat mai puternic. Acesta ar fi, in esenta, argumentul oficialilor de la Palatul Cotroceni, dar si al economistilor care sustin masura de retrimitere la Parlament a noului Cod Fiscal, intreprinsa la sfarsitul saptamanii trecute de presedintele Romaniei, Klaus Iohannis. Continuarea inAdevarul.

Cateva explicatii utile pentru a intelege cum a traversat Romania criza economica; si pentru e evita viitoarele greseli. Romania a reusit performanta de a se apropia de media nivelului de trai din UE28 in fiecare din ultimii sase ani, indiferent de evolutia PIB-ului in termeni reali si de cea a nivelulului PIB/locuitor exprimat in euro. Chiar si in anul de ajustare maxima a economiei, pe fondul reducerii sensibile a rezultatului economic exprimat in euro, a ramas un mic spatiu pentru apropierea de media UE, prin raportare la performantele celorlalte state. Aceasta evolutie a fost consemnata si face parte din prezentarea „Growth, ageing and income distribution in Romania”, sustinuta de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR la reuniunea IMF – World Bank Constituency tinuta la Sofia in perioada 29-31 mai 2015. O analizaCurs de guvernare.

Grecia capituleaza in fata creditorilor. Pentru a nu fi exclusa din zona euro Grecia a acceptat la Bruxelles un plan al creditorilor conform caruia raman cu datoriile de gat si trec la „vanzarea din casa”. Grecii au spus „Nu” intr-un referendum propunerilor dure ale europenilor, insa au sfarsit prin a accepta, prin liderii lor politici, o intelegere pe care consensul pietei o apreciaza ca fiind inca si mai drastica. Acordul semnat de guvern si Eurogrup prin care Grecia va rostogoli datoria primind o finantare de 86 miliarde euro este conditionat de majorarea de TVA, dar si de „vanzarea din casa” a unor active de valoare. „Luni a fost cea mai dificila zi din viata mea; este decizia care va atarna pentru tot restul vietii mele. Nu am avut de ales”, a declarat ministrul de finante elen Euclid Tsakalotos, citat intr-un mesaj pe Twitter de redactorul-sef adjunct al publicatiei locale Kathimerini. Integral inCapital.

Ce efecte ar putea avea inflatia negativa. Pentru prima data in ultimii 25 de ani inflatia din Romania este cu minus. Motivul: scaderea TVA la produsele alimentare s-a transmis in pretul final. Bancherii sustin ca acest lucru ar putea impiedica aprecierea leului si ar spori vanzarea produselor de calitate, cu valoare adaugata mai mare pentru producatori. Preturile de consum au scazut in iunie cu aproape 3% fata de luna mai, pe fondul reducerii TVA la alimente si bauturi la 9% de la 1 iunie, iar rata anuala a inflatiei a ajuns in teritoriu negativ, la -1,6%, influentata de ieftinirea alimentelor cu 6,4%, conform datelor Institutului National de Statistica, scrieRomania Libera.

Viata la tara in Romania vs. restul Europei. Cat se castiga in statele dezvoltate. Faptul ca agricultura romaneasca este definita de ferme pe suprafete limitate, randamente mici si management de multe ori defectuos face ca angajatii romani din agricultura sa aiba printre cele mai mici salarii din UE. Salariul mediu al angajatilor romani din agricultura este de pana la cinci ori mai mic decat al celor din statele bogate ale Uniunii Europene, precum Danemarca, Olanda sau Suedia, se arata in ultimul raport al Comisiei Europene privind agricultura. Potrivit studiului, romanii, alaturi de bulgari, greci, lituanieni, letoni si polonezi castiga, in medie, 3 euro sau chiar mai putin pe ora, fata de peste 15 euro cat castiga angajatii din agricultura in Danemarca, Olanda si Suedia, potrivitEconomica.net.

Cinci motive pentru care grecii au de ce sa se planga de faptul ca sunt in zona euro. Parlamentul de la Atena a votat saptamana trecuta masurile de austeritate cerute de creditori in schimbul deblocarii celui de-al treilea ajutor financiar pentru a scoate tara din abisul economic. Protestele de strada si remanierea guvernamentala a lui Tsipras i-a facut pe multi greci sa se intrebe daca ramanerea in zona euro si in UE merita atat de mult incat sa suporte alte masuri de austeritate. Daca luam Bursa din Atena ca pe un indicator pentru sectorul corporativ, devine din ce in ce mai greu pentru a vedea beneficiile monedei euro asupra companiilor Greciei. Desi a existat o recuperare prelungita a pietei de capital intre 2003 si 2007, indicele principal nu si-a mai revenit niciodata la nivelul record dinainte de adoptarea monedei euro, adica 6,355, si a scazut de atunci sub 800, scrieEuropolitics.ro.

Efect al OUG. Comenzile de stampile s-au injumatatit. Ordonanta privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, adoptata de Guvern saptamana trecuta, elimina obligativitatea aplicarii stampilei in relatia persoanelor fizice cu statul, precum si in cazul persoanelor publice de drept privat. Comerciantii de stampile, nelinistiti. Potrivit ordonantei, folosirea stampilei nu va mai fi obligatorie nici in documentele emise intre persoane fizice, nici in relatia acestora cu statul. Actul normativ elimina aceasta obligatie si in cazul persoanelor juridice de drept privat, asa cum sunt definite in Codul civil, amintesteEVZ.