Business Report: Secretele din spatele crizei: Cu banii de la nemti, Grecia isi cumpara nave de razboi; Spaniolii iau locul instalatorilor polonezi si capsunarilor romani; China se prabuseste. Ce va face lumea?

Secretele din spatele crizei: Cu banii de la nemti, Grecia isi cumpara nave de razboi. Credeati ca-si finanteaza deficitul sau incearca sa-si acopere datoriile? Ei bine, poate ati fi surprinsi sa aflati ca grecii s-au ocupat in ultima vreme de alte probleme de interes national: inarmarea. Pe data de 5 octombrie a aparut o informatie intr-un ziar suedez in care se arata ca desi a ramas fara bani de salarii si pensii, Grecia a cumparat 400 de tancuri M1A1 Abrams de la americani. Conform informatiilor de pe SvD, costul celor 400 de tancuri se ridica la cateva zeci de milioane de dolari. Lucrurile nu se opresc aici. Publicatia germana Der Spiegel a publicat ieri un articol in care arata ca grecii au dat peste un miliard de euro pentru 4 nave de razboi luate de la francezi, acest contract riscand sa tensioneze relatiile dintre Germania si Franta, informeaza Capital.

Ramanem fara experti la Cernavoda. Romania vrea cel putin doua noi reactoare nucleare in urmatorii ani, insa specialistii pleaca pe capete in alte tari, unde castiga de cinci ori mai mult. Daca ne uitam in proiectul strategiei energetice a Romaniei pentru urmatorii 25 de ani, energia nucleara va juca un rol extrem de important. Autoritatile au in plan construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda pana in 2020, care vor dubla productia de energie nucleara generata acum de unitatile 1 si 2. Acestea acopera momentan aproape 20% din productia de electricitate a tarii. Mai mult, in decada 2020-2030, Romania si-a propus sa construiasca o a doua centrala nucleara, cu doua reactoare a cate 1.100 de MW fiecare, anunta Adevarul.

Spaniolii iau locul instalatorilor polonezi si capsunarilor romani. Cerere pentru romani exista, iar cele mai multe oferte vin chiar din statele care ne impun accesul restrictionat. Si tot mai multe vin de la celalalt capat al lumii, din Arabia Saudita, Taiwan sau Vietnam. Daca acum cinci ani un cunoscator al pietei europene a muncii ar fi vazut actuala asezare a lucrurilor, nu i-ar fi venit sa creada. Pe cat de lipsita de originalitate este aceasta afirmatie, pe atat este de adevarata. Cine si-ar fi imaginat, pana de curand, ca spaniolii vor lua locul instalatorilor polonezi, devenind principala natie migratoare a Europei, urmati fiind de locuitorii altui stat occidental, Italia? Si nu vorbim de orice tip de emigratie (cum este cazul britanicilor si nemtilor care-si parasesc casele friguroase pentru a se muta intr-una din tarile de la Mediterana), ci de cea a somerilor in cautarea unui loc de munca. Integral in Capital.

China se prabuseste. Ce va face lumea? Cele mai importante orase industriale ale Chinei se confrunta cu mari probleme pe masura ce companiile, care nu demult exportau masiv, isi inchid portile. Efectele se vor vedea la nivel global. In Wenzhou, un oras din estul Chinei, se produceau inainte de criza cele mai mari cantitati de brichete si ochelari din lume, motiv pentru care urbea era considerata un fel de trend-setter pentru intreaga tara. Acum, orasul-indicator pentru economia chineza se confrunta cu mari probleme: zeci de patroni de fabrici si-au parasit in ultimele saptamani companiile, lasandu-si angajatii neplatiti si datorii uriase catre stat, scrie Financial Times. Cererea tot mai scazuta pentru chinezariile ieftine, cresterea costurilor de productie si datoriile nesustenabile ale companiilor i-au tarat in faliment chiar si pe cei mai competenti dintre antreprenori, relateaza Money.ro

Romania se imprumuta de parca ar vrea sa ajunga din urma Grecia. Datoria externa a Romaniei a crescut cu 67% in ultimii trei ani si ar putea depasi, pana la finele anului, pragul record de 100 miliarde de euro. Potrivit estimarilor specialistilor, am ajuns sa imprumutam 2,4 milioane de euro pe ora. In ritmul asta, vom ajunge Grecia din urma pana la mijlocul anului viitor. Potrivit datelor Bancii Nationale, datoria externa a Romaniei a ajuns, la inceputul lunii septembrie, la 96,6 miliarde de euro. Datoria pe termen scurt (21,8% din total datorie externa) a crescut cu 7,8% fata de finele lui 2010, la 21 miliarde euro, iar cea pe termen mediu si lung (78,2% din total datorie externa), cu 3,7% la 75,6 miliarde de euro. Integral in DailyBusiness.ro

Trei motive pentru care Europa Centrala si de Est ar trebui sa reziste mai bine furtunii decat dupa falimentul Lehman. La trei ani de la prabusirea bancii de investitii americane Lehman Brothers, piata financiara este perturbata de o noua furtuna, dar analistii Erste Group cred ca exista trei motive pentru care de aceasta data Europa Centrala si de Est ar trebui sa reziste mai bine comparativ cu zona euro. „La o prima vedere, situatia actuala din Europa Centrala si de Est poate parea asemanatoare cu cea din perioada post-Lehman, deoarece canalele de contagiune raman aceleasi – posibila prabusire a cererii globale si oprirea brusca sau chiar inversarea fluxurilor de capital, scrie EconomicTimes.ro

Guvernul a propus plafonarea despagubirilor acordate fostilor proprietari. Guvernul a propus o lege prin care urmeaza sa plafoneze si sa esaloneze despagubirile acordate fostilor proprietari deposedati abuziv de regimul comunist, potrivit unui raport al Centrului Roman pentru Politici Europene (CRPE). Propunerea Guvernului a venit ca raspuns la hotararea pilot a CEDO (n.r. Curtea Europeana a Drepturilor Omului) din octombrie 2010, care obliga statul roman sa rezolve in 18 luni problema restituirii proprietatilor nationalizate in timpul comunismului, se mai arata in raport. Guvernul ar urma sa plafoneze despagubirile la 300.000 de lei si sa le esaloneze pe o perioada de 15 ani, conform unor propuneri initiale, potrivit raportului, anunta Bursa.

Castigatorii si perdantii crizei. In timp ce unii oamenii de afaceri au stiut sa profite de criza, altii au fost loviti din plin. Criza pe care Romania o traverseaza de mai bine de doi ani a avut un cuvant de spus si asupra businessurilor oamenilor de afaceri locali. Strategiile adoptate in vremuri tulburi i-au facut pe unii dintre ei castigatori. Astfel ca editia din acest an a clasamentului „Forbes 500 Miliardari” cuprinde 33 de noi nume. Valoarea cumulata a averilor nou-intratilor in clasament este de peste 500 de milioane de euro. Pe de alta parte, insolventa, falimentul si devalorizarea proprietatilor sunt doar cateva dintre efectele crizei care au dus la diminuarea averilor unora dintre antreprenorii romani. Integral in Adevarul.