​Business report Tun pe piața crypto din România. Cum am preparat plăcintă cu brânză după o rețetă veche de 2.160 de ani și ce a ieșit. Bugetul pe 2022- proiecții și probleme. Top destinații de vizitat în România în perioada Crăciunului

​Top destinații de vizitat în România în perioada Crăciunului ●Banalul înseamnă doar lipsa noastră de atenție ●Bugetul pe 2022 – proiecții și probleme ●Povestea reala a Mariei von Trapp care a inspirat „Sunetul Muzicii”: „Nu era chiar atat de dulce precum personajul fictiv” ●Cum am preparat plăcintă cu brânză după o rețetă veche de 2.160 de ani și ce a ieșit ●Florin Cîțu: premierul Ciucă trebuie să dea explicații pentru buget. „Nu se respectă programul de guvernare” ●București 2050: Cum va arăta piața forței de muncă din Capitală ●Prețul gazelor a crescut cu 8% în câteva ore după ce livrările Gazprom spre Germania au scăzut ●Tun pe piața crypto din România: zeci de milioane de dolari produși cu „boți” în câteva minute ●„Nu totul e de vânzare”. Povestea femeii care stă în calea exploatării unei mine de aur din Apuseni ●Radu Atanasiu: Cum să schimbi părerea celuilalt. Și ce am învățat eșuând ●Fantomele Crăciunurilor trecute ● Operațiunea Ungheni : marele trafic de țigări putrezește de 4 ani la DIICOT ●Toader: L-am avut student pe Danileţ, părea normal. A devenit un comediant în Justiţie ●Maestrul păpușar.

​Top destinații de vizitat în România în perioada Crăciunului: unde poţi vedea cele mai frumoase peisaje şi tradiţii. Finalul slujbei de Crăciun înseamnă că pot pleca la colindat şi feciorii, băieţii de însurat. Îmbrăcaţi tot în straie populare, aceştia merg şi colindă după cum au fost învăţaţi de bătrânii satului. Chiar dacă în ultimii ani s-au mai schimbat obiceiurile în ceea ce priveşte felul în care sărbătorim Crăciunul, mulţi încă duc dorul iernilor de odinioară, colindătorilor care păstrează obieciurile străvechi şi atmosferei de familie. Nu-i de mirare că sunt la mare căutare locurile în care tradiţiile şi peisajele de poveste se împletesc armonios pentru a crea amintiri noi de aşezat în suflet. Iată care sunt cele mai bune destinații de vizitat în România în perioada Crăciunului ca să te poţi bucura de toate acestea, scrie life.ro.

„Banalul înseamnă doar lipsa noastră de atenție” . La povești cu Gabriel Șerban, despre „Urme pe zăpadă și nisip”, cartea sa de călătorii prin lumea largă, dar mai ales despre lucrurile cu care ne întoarcem acasă. „Urme pe zăpadă și nisip”, jurnalul de aventuri pe patru continente al lui Gabriel Șerban, te poartă prin jungle, deșert și ruine celebre, dar are ca efect nu doar stimularea poftei de călătorii, ci și aprinderea curiozității pentru lucrurile frumoase și interesante din jurul nostru, din păduri până-n orașe. Lingvist cu studii orientale, desenator și ilustrator, fotograf de natură, ‘călător profesionist’, biolog amator, naturalist, comunicator al științei, autor, cititor pasionat, și un om definit de curiozitate, Gabriel Șerban mi-a oferit o lectură frumoasă prin cartea sa (care m-a făcut să și repornesc cu adevărat acest blog) precum și o conversație extrem de interesantă, pentru acest interviu. Dar el are și unele dintre cele mai faine conturi de social media de la noi. Sunt, practic, reviste întregi de gen National Geographic, recomandă Biblioteca Exploratorilor.

Bugetul pe 2022 – proiecții și probleme. Dincolo de cât și cui se dau sume prin Bugetul de stat pe anul 2022, este importantă perspectiva dezvăluită pentru următorii patru ani, în corelație cu prognoza Comisiei Naționale de specialitate și cu Strategia Fiscal-Bugetară publicată concomitent cu proiectul de Buget de stat. Important de reținut, acesta nu reprezintă decât APROXIMATIV JUMĂTATE din sumele gestionate public. Tehnic, veniturile au fost prevăzute în sumă de 216.473,2 milioane lei, cheltuielile la 301.758,4 milioane lei, de unde și deficitul cash de 85.285,2 milioane lei sau 6,47% din PIB. De luat aminte, însă, creditele de angajament (se poate citi grosso modo „contracte cu statul”, din care se pot face sau nu plăți) au urcat la 493.215,3 milioane lei (aproximativ 37,5% din PIB), bani ce pot fi angajați la plată, nu neapărat integral și nu neapărat doar pentru 2022, și la care ar trebui să fim foarte atenți pentru evoluția noastră pe termen mediu și lung. Am căutat să punem cap la cap cifrele pentru anii care vin și iată cum se prezintă proiecția bugetului de stat în viziune actuală, pe baza datelor disponibile și a intențiilor declarate de guvernanți de a se încadra în cerințele de redresare și reziliență economică. Rezultă că ajustarea deficitului cronic al bugetului de stat (4,68 puncte procentuale) ar urma să se facă cam pe jumătate prin creșterea veniturilor (2,29 pp) și jumătate prin scăderea cheltuielilor raportate la PIB (2,39 pp), potrivit Curs de Guvernare.

Povestea reala a Mariei von Trapp care a inspirat „Sunetul Muzicii”: „Nu era chiar atat de dulce precum personajul fictiv. Avea tendinta sa izbucneasca in accese de furie care constau in tipete, aruncarea lucrurilor si trantirea usilor. ”Musical-ul „Sunetul muzicii” a debutat pe Broadway in 1959 si a fost ecranizat intr-unul din cele mai cunoscute filme din istoria cinematografiei, devenind o emblema si un standard al filmelor muzicale. In esenta, este o cronica a vietii Mariei von Trapp a carei aspiratie de a deveni calugarita este deraiata cand este angajata ca guvernanta pentru copiii familiei von Trapp. Atat filmul cat si musical-ul sunt inspirate din povestea reala a vietii Mariei. Musicalul si filmul au la baza cartea publicata de Maria Von Trapp in 1949 cu titlul „Povestea Cantaretilor Familiei Trapp”. Spune povestea Mariei Augusta Kutschera care a crescut orfana intr-o manastire si a fost trimisa de stareta sa fie educatoarea unuia dintre copiii Baronului Georg von Trapp. Ulterior, au trait „visul american” in care au emigrat in SUA si au devenit mici vedete in comunitatile muzicale. Maria Augusta Kutschera s-a nascut in 1905 in Viena si a crescut la o manastire benedictina din Salzburg. In necrologul publicat in The New York Times in 1947, Baronul von Trap este descris ca „un comandant de submarin foarte decorat in timpul Primului Razboi Mondial”, care se pensionase cu cei sapte copii ai sai dupa moartea primei sotii, scrie urban.ro.

Cum am preparat plăcintă cu brânză după o rețetă veche de 2.160 de ani și ce a ieșit. Când te macină dorul de arheologie și nu ai pe unde săpa decât în grădina blocului, că oricum te trimite nevasta să smulgi bălăriile de acolo ca să vadă vecinele ce soț competent și săritor are ea, nu poți face altceva decât să aduci arheologia la tine acasă. Mai precis, ceea ce am făcut eu a fost să recreez o rețetă antică de plăcintă cu brânză, preluată direct de la Cato cel Bătrân și a sa operă, De Agricultura. Deci, pot spune că am făcut arheologie experimentală. Și nu doar că am făcut asta, ci am și recreat o zi din viața unei familii romane. Hai să vedeți ce a ieșit. Așadar și prin urmare, am citit și recitit rețeta originală, aia veche de 2.160 de ani, ca să bag la cap ce ingrediente îmi trebuie. Ideea este că nici uncheșu` Cato nu era vreun Jamie Oliver, așa că rețeta lui lasă loc de multe interpretări. În plus, nici să nu vă gândiți să folosiți cantitățile propuse de el, căci omul fie gătea pentru toată Roma, fie avea o familie extrem de numeroasă. În sensul că el îți recomandă să începi cu vreo 7 kile de brânză și 2,5 kile de miere. Doar nu ești nebun să gătești cu așa ceva, că îți iese o plăcintă cât templul lui Jupiter, scrie pictofapte.ro.

Florin Cîțu spune că premierul Ciucă trebuie să dea explicații în partid pentru buget. „Nu se respectă programul de guvernare”. Președintele PNL, Florin Cîțu, a anunțat că liberalii trebuie să decidă dacă acceptă un nou compromis prin încălcarea pragului de 7% din PIB pentru investiții în bugetul pe 2022%, iar o discuție va avea loc în interiorul formațiunii la care este chemat să dea explicații și premierul Nicolae Ciucă. Este un compromis. Vom vedea dacă PNL este dispus să meargă mai departe și cu acest compromis în coaliție”, a declarat Florin Cîțu. Principala nemulțumire a liderului liberal este că bugetul prevede doar o alocare de 6,7% din PIB pentru investiții, deși în programul de guvernare agreat de PNL cu PSD era prevăzut 7%. „Am cerut în coaliție să se respecte programul de guvernare, nu mă interesează altceva. Nu se respectă în multe, este 6,7% în loc de 7%. Sunt acolo și alte decizii care nu au fost în programul de guvernare și sunt făcute. La multe dintre ele am zis, în regulă, putem merge mai departe, nu au fost linii roșii”, a subliniat Florin Cîțu. Citeşte întreaga ştire: Florin Cîțu spune că premierul Ciucă trebuie să dea explicații în partid pentru buget. „Nu se respectă programul de guvernare”, citat de Libertatea.

București 2050 | Cum va arăta piața forței de muncă din Capitală. De la 16.000 de șomeri azi, la „invazia” lucrătorilor din Est. Forța de muncă a Bucureștiului din 2050 va proveni din județele vecine (Călărași, Giurgiu, Argeș, Prahova) care vor lucra la distanță, din fața unor monitoare, pentru companii bucureștene. Această situație vine la pachet cu o problemă pe care autoritățile din București trebuie să o gestioneze, pentru că aceste persoane nu vor mai plăti taxe și impozite în Capitală. O altă problemă care crește de la an la an este legată de cum sunt gestionate comunitățile tot mai mari de persoane venite din Est pentru a lucra în București. Momentan, Capitala are una dintre cele mai mici rate de șomaj de la nivel național, cu doar 16 mii de persoane fără loc de muncă, iar Produsul Intern Brut (PIB) al Bucureștiului a crescut cu 4,5 ori în ultimii 20 de ani. ”Mi se pare că sunt câteva fenomene la care trebuie să ne uităm. Aș vedea așa: o forță de muncă care va locui tot mai mult în proximitatea Bucureștiului, însă va lucra aici într-un format hibrid. Întrebarea pentru București va fi cum îi ținem pe acești oameni conectați la oraș, ei nefiind locuitori, ci venind din când în când. Cel mai simplu mod ar fi o infrastructură. Acum vorbesc de oameni de dincolo de Ilfov. Giurgiu, Argeș, tot mai mulți vor merge să lucreze acolo, dar pentru companii care vor fi în București. Ei nu vor mai plăti taxe în București”, a declarat Adelina Dabu, Public Policy & International Affairs Senior Adviser la Confederația Patronală Concordia, în cadrul dezbaterii „Marele București”, potrivit Buletin de București.

Teodor Mărieș: Dacă s-ar dori, dosarul Revoluției din 1989 poate fi rezolvat în 6 luni. Pe 21 decembrie 1989, revoluția începută la Timișoara a ajuns la București. Ultimul discurs al lui Nicolae Ceaușescu din Comitetul Central a fost huiduit, dictatorul fiind obligat să se retragă de pe balcon, după celebra scenă în care striga „Alo, alo, așezați-vă la locurile voastre”. În noaptea care a urmat, au avut loc lupte la Sala Dalles și la Intercontinental, unde revoluționarii au ridicat o baricadă din mese și scaune de la restaurantele Pescarul și Dunărea. „Apoi, au venit oamenii cu grilaje de metal care se pun pe marginea trotuarului, cu containere au venit niște elevi, apoi o mașină – a venit cineva și a lăsat-o. Voiam să îi oprim“, a povestit Mihai Alexe, unul dintre participanți, scrie Newsweek.

Cât de echilibrat este bugetul pe 2022? „Unele categorii vor lupta pentru supraviețuire”. Guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pe 2022, precum și proiectul bugetului asigurărilor de stat pe anul viitor. Consiliul Fiscal critică dur calcule prezentate de Guvern, despre care spune că par a nu fi realiste. Instituția anticipează un gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de peste 12 miliarde de lei. În condițiile date, „bugetul este totuși unul corect și realist, dar economiile pe care Guvernul vrea să le facă în acest an vor afecta anumite categorii ale populației”, atrage atenția profesorul universitar de economie Mircea Coșea. Mircea Coșea: Este un buget pe care îl calific ca fiind corect și realist. Pleacă de la o situație clară, pe care o exprimă. A avut o exprimare în acest sens ministrul Finanțelor, care spunea că este un buget al unei țări sărace. O țară săracă în care 80% din populație trăiește sub linia sărăciei, care în România ar fi de 4.000 lei. Obiectivul Guvernului a fost de a reduce cheltuielile în așa fel încât bugetul să fie mai echilibrat. Lucrul ăsta se pare că este o greșeală. Amânarea punerii în aplicare a unor legi de creștere a salarizării în anumite domenii, economia pe care Guvernul vrea să o facă în acest an se dovedește a fi neacceptată de populație. Protestele care au început, grevele importante, arată că populația, anumite categorii socio-profesionale nu sunt de acord cu aceste reduceri de cheltuieli prin amânarea punerii în aplicare a unor legi, scrie RFI.

Prețul gazelor a crescut cu 8% în câteva ore după ce livrările Gazprom spre Germania au scăzut. Săptămâna a început cu o creștere rapidă a prețurilor la gazele naturale, după ce livrările Gazprom spre Germania au scăzut – anunță Reuters. Este vorba de o majorare, în câteva ore, cu 8%, prețul gazelor apropiindu-se, astfel, de maximele istorice. Luni, la bursa de la Amsterdam, cotaţiile la gaze cu livrare în luna următoare erau la 146 de euro pentru un Megawatt-oră, apropiindu-se de maximul istoric de 155 de euro stabilit în luna octombrie. Operatorul german de reţea a anunţat încă de săptămâna trecută că livrările de gaze ruseşti spre Germania s-au diminuat. Îngrijorările pieței europene s-au confirmat de-abia acum, la bursa de la Amsterdam, scrie EuropaFM.

Tun pe piața crypto din România: zeci de milioane de dolari produși cu „boți” în câteva minute. Mai mulți români au pierdut sume mari de bani săptămâna trecută, cu ocazia lansării unei criptomonede pe o platformă deținută de compania românească Elrond Network. Păgubiții au căzut victime unui melanj de viclenie și lăcomie, într-un domeniu nereglementat, pe care puțini îl stăpânesc, însă din care toți vor să se îmbogățească. Lucian Borta este un antreprenor român stabilit la Reading/Marea Britanie și unul dintre miile de români care, joia trecută, au fost interesați de o nouă criptomonedă lansată pe platforma Elrond Network. Lucian este membru al comunității Elrond România și a vrut să profite de la început de criptomoneda Ride, sperând că dacă va cumpăra cât mai mult și mai repede imediat după lansare va obține, ulterior, profit. Nu a fost să fie așa. Dimpotrivă. Cu 24 de ore înainte de listarea Ride, Lucian Borta a transferat în contul său de Maiar (portofelul virtual oferit de Elrond Network), suma de 23.000 de dolari, în EGLD, moneda-fanion a Elrond Network. Despre Ride se știa încă dinainte de listare că va putea fi achiziționat doar cu EGLD, a cărei valoare a variat cu 24 de ore înainte de listare între 253 și 341 de dolari, potrivit Coingecko. Articolul complet, pe Europa Liberă.

Perspectivele piețelor pentru 2022: ce urmează după maximele bursiere înregistrate în pandemie? Cât de mult va măcina inflaţia din randamentele acţiunilor. Mai sunt doar câteva zile până când ne vom lua la revedere de la anul 2021, un an foarte bun pentru piețe și vom trece la un 2022 plin de incertitudini. Privind în urmă, am văzut cum bursele din Statele Unite și Uniunea Europeană au atins noi maxime, dar investitorii se întreabă oare ce urmează? Iar o altă întrebare ce ne frământă pe toţi e cât de mult mai ţine văpaia inflaţiei, ce numai tranzitorie nu mai poate fi denumită acum. Analistul eToro, Bogdan Maioreanu încearcă să ofere câteva perspective cu privire la evoluțiile piețelor americane și europene în anul următor, scrie FinEco24News.

„Nu totul e de vânzare”. Povestea femeii care stă în calea exploatării unei mine de aur din Apuseni. Adriana Maucher (49 de ani), o româncă plecată în urmă cu 22 de ani în Germania, stă la propriu pe o mină de aur. O parte din terenurile pe care le-a moștenit de la bunicii săi, în satul Rovina din județul Hunedoara, se află în perimetrul proiectului exploatării de aur și de cupru deținut de compania minieră Euro Sun Mining Inc. În ultimii ani, femeia a ignorat mereu „avansurile” emisarilor companiei canadiene care și-a propus să înceapă producția în 2024, în al doilea cel mai mare zăcământ de aur-cupru din Europa, aflat în zona localității Brad, scrie PressOne.

Radu Atanasiu. Cum să schimbi părerea celuilalt. Și ce am învățat eșuând. Radu Atanasiu vorbește despre ce a învățat legat cele trei componente obligatorii pentru a schimba părerea cuiva. Radu este profesor de gândire critică și decan asociat la Bucharest International School of Management. Idei principale: Oamenii nu se răzgândesc rațional. E bine să încercăm să ne biruim tot felul de mecanisme psihologice sau sociale care ne împiedică să ne schimbăm părerea. Avem impresia că dacă explicăm cuiva, cu argumente raționale, că ceva este în interesul său, acestea ar trebui să-l convingă. Dar nu este deloc așa: argumentele raționale singure, chiar dacă nu sunt spuse abrupt, aruncate spre celălalt, mai mult rău fac. Discuțiile care se poartă doar cu argumente raționale se blochează din cauza a ceea ce se numește „backfire effect” (efect de recul). Când avem o părere care ne definește identitatea sau pentru care am sacrificat ceva – de exemplu, am declarat de nenumărate ori că nu ne vaccinăm, am renunțat la vacanță și ne-am certat cu lumea pe tema asta –, atunci când cineva vine și ne explică cu alte argumente de ce e bine pentru noi să ne vaccinăm, reacția noastră este opusă: ne întărim propria părere. Acest fenomen are loc și atunci când discuția se poartă între oameni care se iubesc, se prețuiesc, sunt inteligenți și bine educați, pentru că argumentele raționale singure nu contracarează o opinie care a ajuns să țină de identitatea cuiva. Nimeni nu convinge pe nimeni de nimic niciodată. Oamenii se conving singuri, au o dezbatere cu ei înșiși și una dintre părți, de la ei din cap sau din suflet, câștigă. Ce poți să faci este să le dai un pic de muniție sau de context, să creezi niște „aha moments”, astfel încât să vorbească și cealaltă parte din interiorul lor. De foarte multe ori, a doua voce nu există. Asta e problema cu aceste păreri puternice și personale despre orice, de la religie și cum să-ți crești copiii la veganism, vaccinare, alăptarea la sân sau dacă să ne întoarcem sau nu la serviciu, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Fantomele Crăciunurilor trecute. Ce ne pot spune bananele și portocalele despre (post)socialism? În lucrarea ei de licență, adaptată în acest articol și inspirată inițial de o anecdotă din redacție, o absolventă de Științe Politice investighează legătura dintre viața cotidiană și politică. „Je voudrais manger une orange.” „Pourquoi une orange et non pas six?” („Aș mânca o portocală”. „De ce una și nu șase”?) Printre mai degrabă puținele lucruri care au rămas cu mine după orele de franceză din școala gimnazială se numără acest joc repetitiv. O cantitate de portocale îi e atribuită fiecărui elev. Când îți auzi numărul strigat, trebuie să răspunzi cât se poate de repede pentru a pasa responsabilitatea către alt jucător. Cine nu e destul de agil, e eliminat. Deși originile acestui minicampionat amețitor de replici încă îmi sunt necunoscute, ce știu, totuși, despre el este că bunica mea, învățătoare într-un sătuc din județul Teleorman, folosea Aș-mânca-o-portocală pe post de exercițiu de memorie încă din anii ‘60. Nu m-a surprins faptul că jocul face parte din tradiția pedagogică românească de peste jumătate de secol. În schimb, ce mi-a atras atenția a fost practicarea lui într-o perioadă în care a mânca șase portocale reprezenta doar o fantezie îndepărtată pentru majoritatea românilor, scrie Scena9.

Operațiunea Ungheni pe sub nasul comisarului Melinte: marele trafic de țigări putrezește de 4 ani la DIICOT.

* 285.000 de pachete au fost descărcate pe fâșie în noaptea din 2 spre 3 iunie 2018. Valoarea țigărilor: peste 600.000 de euro. Profitul operațiunii: 100.000 de euro

* TIR-ul a fost așezat într-un punct de lângă râul Prut aflat în unghi mort pentru radarul cu termoviziune. Cineva din interiorul Poliției de Frontieră a fixat acest „loc invizibil”, pentru că doar din sistem se putea obține informația

* TIR-ul a fost deplasat accidental câțiva metri și a devenit vizibil

* Niciun contrabandist n-a fost prins. Toți au fugit. Captura uriașă a fost ștearsă, inexplicabil, din comunicatele Poliției de Frontieră

* Dosarul stă de 4 ani la DIICOT, fără să se miște un milimetru din anchetă

Dosarul uneia dintre cele mai mari capturi de țigări de contrabandă din istoria ITPF Iași, 285.000 de pachete, a fost îngropat de autorități. Nu a fost prins niciunul dintre traficanți, nu a fost găsit responsabil niciun polițist de frontieră, ancheta de la DIICOT a încremenit. Mai precis, dosarul a rămas la sertar. Din iunie 2018 și până astăzi, cercetarea nu a fost finalizată. Mafia gulerelor albe, în fapt adevărații contrabandiști, este bine mersi. REPORTER DE IAȘI a făcut reconstituirea acțiunii din noaptea de 2 spre 3 iunie 2018, din apropierea localității Ungheni. Mărturiile sunt aiuritoare. TIR-ul cu țigări a fost capturat din greșeală. Valoarea de piață a țigaretelor confiscate: peste 600.000 de euro, scrie ReporterIS.

În oglinda Decretului 770 nu se vede doar România de ieri. În România s-au născut, în 1967, 528.000 de copii. Am ales anul 1967 pentru că a fost anul în care s-a interzis avortul prin lege. Și apoi am avut în jur de 314.000 de nașteri în 1990, iar în 2020 – 178.509 de nașteri. (…) Iată ne dau de gândit aceste cifre. Declarația de mai sus îi aparține președintelui UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) Hunor Kelemen și a fost făcută pe scena Summit-ului pentru Demografie de la Budapesta, organizat în luna septembrie. Înșiruind comparativ date statistice fără a le însoți cu un minim context socio-istoric (mai ales în privința anului 1967!), astfel de poziționări politice pot lăsa mereu loc de interpretări. Cineva poate crede, de pildă, că mesajul pe care a vrut să-l transmită Hunor Kelemen a fost că interzicerea avortului ar putea fi o măsură pentru creșterea natalității. Împrejurările nu sunt deloc de ignorat în această privință, căci în România tocmai a fost înființat un minister al familiei croit – chiar pe fondul acțiunilor politice întreprinse recent de UDMR – după modelul maghiar. Ungaria lui Viktor Orban mizează și ea – de câțiva ani deja – pe creșterea natalității, cu un pachet de măsuri care au fost preluate în această toamnă și la București, aproape în regim copy-paste, scrie Dela0.ro.

Revoluția (ne)terminată sau de ce stă România pe loc. Deși procurorii și judecătorii formați în perioada comunistă au ieșit aproape toți la pensie, în urma lor au rămas destui oameni formați de ei în cheia vechiului regim. Fiindcă au mentorat tineri, cărora le-au arătat drumul ușor, nu cel bun, calea care duce mai degrabă spre parvenire, decât spre dreptate. În România, democrația a crescut strâmbă de la început, pentru că dictatorul a fost răsturnat și asasinat în urma unui proces simulat, iar elitele politice care au preluat puterea au fost recrutate din planul secund al nomenklaturiștilor marginalizați și al așa numiților tehnocrați roșii. A existat deci o prelungire a sistemului, care i-a făcut pe unii specialiști să spună că Revoluția a fost neterminată. Nu doar fiindcă reformele inițiale erau un fel de perestroika autohtonă întârziată, ci și pentru că problemele țării au derivat în bună măsură din „persistența vechilor structuri” economice și politice, „unde o parte a vechii nomenklaturi s-a transformat cu success în noua oligarhie” (Anneli Ute Gabanyi, Revoluția neterminată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999). Această continuitate are efecte întârziate, fiindcă în aproape toate domeniile au rămas majoritari discipolii, rudele, amicii, apropiații celor care au făcut parte din primele structuri de conducere de după 1989, scrie DW.

Toader: L-am avut student pe Danileţ, părea normal. A devenit un comediant în Justiţie. L-au exclus târziu din magistratură. Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader a comentat, în emisiunea Sorinei Matei de la Aleph News, controversata decizie de excludere a lui Cristi Danileţ din magistratură, luată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. „Eu pe Danileţ îl ştiu din vremea studenţiei. L-am avut student, l-am cunoscut bine în calitatea aceea şi în perioada aceea când părea că este un om normal, care va avea o evoluţie normală. În timp, el a devenit un comediant în Justiţie, el este cel mai activ politician din Justiţie. În rest, CSM cu competenţele lui, Înalta Curte va aprecia, dar să nu ne amăgim că întotdeauna aprecierile sunt cele corecte. Nu merită atât de multă atenţie nici cazul acesta, nici Danileţ, eu sunt surprins că l-a exclus din magistratură, dar sunt surprins că l-a exclus atât de târziu, pentru că el n-are profilul şi structura unui magistrat de carieră”, a declarat Tudorel Toader, citat de Epoch Times.

Maestrul păpușar. Ayrton Senna și Piers Courage au murit în monoposturile sale. El însuși a ajuns în scaunul cu rotile, iar soția lui a murit de cancer. Niciuna dintre aceste tragedii nu l-a împiedicat însă să-și dedice viața Formulei 1, competiție în care a câștigat 9 titluri la constructori și 7 titluri la piloți cu propria sa echipă. El a fost Frank Williams. ”50 de ani în Formula 1. Sincer, nu m-am gândit prea mult la asta. Nu pot să spun că am iubit fiecare minut, pentru că au existat și momente foarte dificile. Mi-am pierdut soția, am pierdut piloți. Dar Formula 1 a fost foarte bună pentru mine. Frate-meu a fost cel care m-a pus prima dată în fața unei curse de Formula 1. Ne uitam la un televizor alb-negru. Mai mult el. Eu trăgeam chiulul și învârteam două-trei mașinuțe pe covor și-mi imaginam că am o cască în cap și pilotez”, spune Frank Williams, citat de AutoCritica.

Viitorul muncii e acum: „Piața nu mai e a angajatorului, ci a angajatului”. Pandemia a accelerat multe trenduri – de la comerțul online, la streaming-ul de muzică și filme, livrarea mâncării acasă și până la munca de la distanță. Dintre toate, însă, transformările felului în care lucrăm sunt cele mai mari în impact și, probabil, de lungă durată. Realitatea e că modelul tradițional de muncă are o cu totul altă față. Sau mai bine zis – mai multe fețe. Concepte precum modelul hibrid de muncă, asincronicitatea și nomazii digitali sunt printre principalele manifestări ale unui alt fel de lucru care s-a impus în acești ani. Niciunul dintre aceste modele nu a fost inventat în pandemie. Ele existau și înainte, dar erau reduse la nișe extrem de mici. Acum, în schimb, fac parte din marea dezbatere despre cum vom munci într-o lume post-pandemică și sunt într-un proces de continuă schimbare. Bineînțeles, munca de oriunde e valabilă doar pentru anumiți angajați, care fac parte din așa-zisele industrii ale cunoașterii, și nicidecum pentru întreaga forță de muncă. Totuși, schimbările din aceste segmente se pot resimți în întreaga piață a muncii și e, deci, important să le înțelegem, scrie Panorama.

Noi taxe și măsuri în premieră ale UE – pentru rambursarea datoriei comune Covid. Comisia Europeană urmează să propună noi taxe menite să ajute la rambursarea datoriei de 800 de miliarde de euro pe care o va emite pentru a reporni economia UE. Așa-numitul pachet de „resurse proprii” va fi adoptat pe 22 decembrie. La resurse proprii vor fi incluse venituri dintr-o taxă care va fi impusă celor mai mari 100 de companii din lume, din taxa pe carbon la frontierele UE și din extinderea taxei de emisii la aviație și transport maritim, anunță Politico. Suplimentar, Comisia va propune reprimarea paradisurilor fiscale și închiderea companiilor tip ”căsuță poștală”, scrie Cursdeguvernare.ro.