Calitatea relațiilor personale: România ocupă locul 21 în UE. Crește ponderea celor care spun că nu au cui să ceară ajutor în caz de nevoie

În 2022, locuitorii UE au indicat un nivel ridicat de satisfacție față de relațiile lor personale, potrivit datelor publicate de Oficiul european de statistică- Eurostat. Pe o scară de la 0 (deloc mulțumiți) la 10 (complet mulțumiți), aceștia și-au evaluat satisfacția față de relațiile personale în medie la 7,8, în ușoară scădere față de nivelul din 2018. România a indicat un scor de 7,8, ocupând locul 21.

Dintre membrii UE, Malta, Austria și Slovenia au înregistrat cea mai mare rată de satisfacție față de relațiile personale, scorul înregistrat fiind de 8,6.

La capătul inferior al scalei, Bulgaria declară cea mai scăzută rată de satisfacție cu relațiile personale, cu o rată medie de 6,0, urmată de Croația (7,2) și Grecia (7,3).

În general, femeile declară o satisfacție puțin mai mare (media de 7,9) în relațiile lor personale, comparativ cu bărbații (7,8).

Pe categorii de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 16-24 de ani au manifestat cea mai mare satisfacție față de relațiile personale (scor 8,1). Ei sunt urmați îndeaproape de cei cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani, cu o rată de satisfacție de 8,0. Cea mai scăzută rată de satisfacție a fost observată în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 50-64 de ani (7,7).

Familiile cu copii aflați în întreținere declară niveluri de satisfacție cu relațiile personale mai mari decât cele fără copii (7,7). Cele formate doar din doi adulți au o rată de satisfacție de 7,6, în timp ce familiile formate dintr-un singur adult au înregistrat cea mai scăzută rată de satisfacție cu relațiile personale, scorul fiind de 7,4.

Relațiile sociale funcționează ca un tampon împotriva efectelor negative ale stresului asupra bunăstării unui individ, arată Eurostat.

Interacțiunile sociale frecvente și pline de satisfacții sunt asociate cu o serie de rezultate pozitive în viață, cum ar fi o sănătate mai bună sau șanse îmbunătățite de a găsi un loc de muncă. Mai precis, sprijinul social sau a avea pe cineva pe care să se bazeze în caz de nevoie  este considerat a fi o variabilă deosebit de importantă pentru explicarea distribuției fericirii. De asemenea, a fost ales ca unul dintre cei șase indicatori cheie care sunt utilizați în raportul Națiunilor Unite privind fericirea în lume. Pe lângă faptul că cuprinde nevoia noastră de bază de a ne angaja în activități, calitatea interacțiunilor sociale poate promova existența relațiilor de susținere, încrederea interpersonală și coeziunea socială.

Crește ponderea persoanelor care spun că nu au cui să ceară ajutor în caz de nevoie

S-a înregistrat o creștere a ponderii persoanelor care declară că nu au cui să ceară ajutor în caz de nevoie, de la 7,7% în 2018 la 11,2% la nivelul UE în 2022.

 Cei cu un nivel de educație mai scăzut se declară excluși din societate de peste două ori mai mult decât cei cu studii universitare/universitare (10,7% față de 4,7% la nivelul UE).

Persoanele cu studii superioare se declară mai mulțumite de relațiile lor personale. Această tendință este mai pronunțată în țările în care a fost măsurat un nivel de satisfacție mai scăzut în ansamblu: Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, Ungaria, România, Lituania, Slovacia și Letonia.

La celălalt capăt al spectrului, de exemplu în Malta și Slovenia, diferența dintre persoanele de diferite niveluri de educație este minimă sau inexistentă. În Suedia, se observă tendința inversă, deși cu diferențe minime.

12,4% dintre persoanele cu cele mai mici venituri își contactează prietenii mai puțin de o dată pe lună, în timp ce în cazul celor mai bogați această pondere este de 4,6%.

Între 2018 și 2022 s-a înregistrat o creștere a persoanelor care au declarat că nu au pe cine să se bazeze în caz de nevoie (de la 7,7% la 11,2%). S-a arătat în World Happiness Report că satisfacția cu viața, un indicator subiectiv al calității vieții, se îmbunătățește odată cu disponibilitatea sprijinului practic, moral și financiar din partea familiei și prietenilor.

În contextul statisticilor UE privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), aceasta se măsoară prin capacitatea/posibilitatea respondentului de a cere orice fel de ajutor – moral, material sau financiar – familie, rude, prieteni sau vecini.

.