Calul troian. Sau despre interimatele guvernantei corporative

Stiti povestea. Calul troian, potrivit poemului Eneida a lui Virgiliu, este modelul unei capcane arhetipale, in forma unui cal imens construit din lemn, care putea fi transportat pe cele patru roti ale sale si care s-a dovedit decisiv in cucerirea cetatii Troia. Ideea lui Ulise era plasarea calului de lemn, avand un grup de razboinici de elita ascunsi inauntrul sau, in apropierea portilor cetatii Troia, si prezentarea sa ca un dar gigantic, interpretat de troieni ca fiind un simbol al predarii grecilor.

Simultan, flota ahee urma sa regizeze abandonarea asediului si sa paraseasca convingator campul de lupta. Mizand pe uzura morala si nervoasa a asediatilor, absolut inerenta dupa 10 ani de razboi, grecii sperau in aducerea Calui in cetate. Odata intrati, razboinicii de elita ascunsi in cal, ar fi iesit noaptea din acesta, deschizand portile cetatii aheilor reveniti tacuti cu intreaga flota. Un astfel de Cal troian pare sa dea astazi tarcoale companiilor de stat.

Legea privind guvernanta corportiva pare un dar frumos facut acestora. Numai ca, in realitate, aparenta „capitulare” a practicilor interferentei politicului in companii de stat, aduce tot mai mult a Cal troian, din cauza mandatelor interimare – numite in lege provizorate – in Consiliile de Supraveghere (sau Administratie) si Directorate.

Legea se refera la principii clare precum transparenta si responsabilitatea in proceselor de luare ale deciziilor, inclusiv cele legate de numiri in aceste structuri decizionale ale companiilor. Concret, insa, membri interimari nu sunt alesi pe criteriile guverntei corporative. Numirile provizorii sunt facute fara respectarea elementara a principiilor de guvernanta corporativa, care prevad criterii si proceduri de transparenta si profesionalism pentru selectarea Consiliului si a Directoratului.

Teoretic, mandatele interimare faciliteaza tranzitia rapida si eficienta catre Consilii si Directorate cu mandate pe termen lung. Interimatele sunt doar o exceptie de la regula unor mandate cu durata completa de 4 ani. Practica ne demonstreaza, totusi, ca exceptiile ajung sa inlocuiasca regula. In plus, asa cum vedem de ani de zile, majoritatea membrilor interimari au fost recomandati in primul rand in baza relatiilor personale sau legaturilor politice, fara nicio legatura cu vreo calificare profesionala sau experienta relevanta, asa cum prevede Legea 111/2016.

Totodata, se vorbeste despre modernizarea companiilor de stat. Cata modernizare si eficientizare – care presupun o strategie pe termen lung – poate impune un Consiliu de Supraveghere interimar, cu mandate succesive de cate 4 luni sau 2 luni in decursul unui an?

Spre exemplu, avem cazul Hidroelectrica, iesita din insolventa in iunie 2016 si care a devenit, in urma unor eforturi sustinute de restructurare, pe baza criteriilor de guvernanta corporativa, cea mai profitabila companie romaneasca.

Este din ce in ce mai ingrijorator faptul ca, in loc sa fie exceptii, interimatele la Hidroelectrica au fost prelungite la nesfarsit. Numai intre iunie 2016 si iulie 2017, la Hidroelectrica s-au succedat 3 numiri provizorii si 3 prelungiri de mandat pentru Directorat, la care s-au adaugat alte 3 numiri provizorii si 2 prelungiri pentru Consiliul de Supraveghere.

Frecventa mare a acestor schimbari impiedica Hidroelectrica sa adopte planul administrativ, fundamental pentru urmatorii 4 ani, ceea ce inseamna ca dezvoltarea, cresterea performantei, si, in cele din urma, listarea companiei sunt grav obstructionate.

Exista o evidenta lipsa de viziune si strategie in privinta bunastarii si stabilitatii pe termen lung pentru companie. Daca situatia continua pe aceeasi directie nefasta, o companie recunoscuta drept „perla energiei romanesti” risca sa se intoarca in perioada neagra care a condus-o la insolventa.

Din nefericire, situatia neclara de la Hidroelectrica se regaseste intocmai la un nivel mai inalt, cu consecinte cu atat mai grave pentru noi toti. In prezent, nu exista o strategie energetica coerenta a Romaniei, adoptata de un Guvern.

Adevarul trist este ca schimbarea permanenta a unui management interimar faciliteaza recompensa politica pentru acei oameni care, asa cum au demonstrat, nu au niciun fel de experienta profesionala care sa justifice ocuparea functiilor in care se afla.

Doar prin respectarea unei legi si aplicarea ei cu buna intentie vom ajunge la inlocuirea numirilor politice cu unele bazate pe criterii de profesionalism si vom putea vedea implementarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung. De-abia atunci, poate ca „baietii destepti” le va pieri zambetul de pe buze pentru ca legea guvernantei corporative este abuzata, ajungand sa semene mai degraba un Cal troian, in loc sa functioneze drept o garantie ca intreprinderile de stat sunt bine conduse, pe criterii de eficienta si profitabilitate.