Cancerul mamar poate debuta și fără noduli. Semnele mai greu de recunoscut înainte de 50 de ani și investigațiile esențiale
Un nodul care se simte la palpare este simptomul cel mai cunoscut al cancerului mamar, dar boala poate apărea și fără o formațiune evidentă. Uneori, primele semne sunt o roșeață care persistă, o secreție spontană din mamelon sau o crustă care nu se vindecă.
Majoritatea acestor schimbări au cauze benigne, mai ales la femeile tinere. Însă orice modificare nouă apărută la un singur sân, mai ales dacă persistă sau se accentuează, ar trebui evaluată de medic.
La femeile tinere, depistarea pornește mai des de la observarea unei modificări aparent banale decât de la screeningul de rutină. Organizația Mondială a Sănătății separă screeningul mamografic, destinat femeilor fără simptome și recomandat de regulă între 50 și 69 de ani, de diagnosticul precoce, în cazul în care apare un semn suspect.
Cancerul mamar poate debuta și fără noduli
Unele modificări apar la nivelul pielii. Poate fi vorba despre o mică adâncitură, o porțiune care pare trasă spre interior sau despre îngroșarea pielii, care capătă aspect de „coajă de portocală”. Aceste manifestări pot deveni mai vizibile atunci când femeia ridică brațele.
Și mamelonul își poate schimba aspectul. O retracție apărută recent, la un sân la care mamelonul nu era înainte orientat spre interior, necesită evaluare. La fel și o crustă sau o descuamare asemănătoare unei eczeme care persistă în ciuda tratamentului local.
Scurgerile din mamelon sunt mai suspecte atunci când apar spontan, provin dintr-un singur sân și dintr-un singur orificiu. O secreție cu sânge sau una limpede, apoasă, trebuie neapărat verificată.
Alte semne pot fi schimbarea formei sau dimensiunii unui singur sân, o durere localizată care revine în același punct și nu urmează ciclul menstrual sau apariția unui nodul la axilă ori deasupra claviculei.
Cancerul mamar inflamator poate semăna cu o infecție
Cancerul mamar inflamator reprezintă aproximativ 1%-5% dintre cazurile de cancer de sân și se poate manifesta fără un nodul palpabil. Celulele tumorale blochează vasele limfatice din piele, iar sânul devine roșu, umflat și cald. Simptomele tind să apară repede, în decurs de câteva săptămâni sau luni, potrivit unei sinteze din literatura medicală.
Aspectul poate fi confundat cu o mastită, motiv pentru care unele paciente primesc inițial antibiotice. Problema apare atunci când roșeața și inflamația persistă după tratament și evaluarea de specialitate este amânată.
O cercetare publicată în 2021, în Chinese Clinical Oncology, a analizat motivele acestor întârzieri. Cancerul mamar inflamator este rar, iar modificările pielii pot fi puse inițial pe seama unor cauze mult mai frecvente. În plus, semnele nu arată identic pe toate tipurile de piele.
De aceea, dacă roșeața rămâne vizibilă după tratamentul pentru o presupusă infecție, este nevoie de reevaluare medicală, nu de repetarea automată a tratamentului cu antibiotice.
De ce simptomele sunt mai greu de observat la femeile tinere
Înainte de menopauză, țesutul mamar este de obicei mai dens, ceea ce poate reduce sensibilitatea mamografiei. Pe imaginea mamografică, țesutul dens și anumite leziuni apar deopotrivă albe, astfel încât unele modificări pot fi mai greu de identificat.
În plus, intervine și felul în care sunt interpretate schimbările sânului. Durerea, tensiunea, zonele mai nodulare sau modificările de volum sunt frecvente în timpul ciclului menstrual, al sarcinii și al alăptării. Din acest motiv, un simptom nou poate fi pus inițial pe seama schimbărilor hormonale.
Și cum cancerul mamar este mult mai rar la femeile tinere decât după menopauză, un semn persistent poate fi mai ușor trecut cu vederea.
Într-un studiu publicat în 2022, în BMC Women’s Health, care a inclus 106 femei cu vârsta medie de 34 de ani, percepția că simptomul era inofensiv a fost singurul factor asociat cu prezentarea tardivă la medic. Femeile care nu considerau modificarea îngrijorătoare aveau o probabilitate de aproximativ trei ori mai mare să amâne consultul cu mai mult de trei luni.
Ce investigații se fac în funcție de vârstă
Evaluarea unui simptom la nivelul sânilor începe cu examinarea clinică. Medicul verifică ambii sâni și ganglionii din axilă și de deasupra claviculei, urmărește eventualele asimetrii, schimbările de contur, aspectul pielii și al mameloanelor și palpează formațiunile pentru a le aprecia consistența, marginile și mobilitatea.
Investigația imagistică este aleasă apoi în funcție de vârstă, de aspectul clinic și de factorii de risc. La femeile sub 30 de ani cu un nodul palpabil, ecografia este de obicei prima examinare recomandată, potrivit criteriilor Colegiului American de Radiologie. Între 30 și 39 de ani, în funcție de situație, pot fi indicate ecografia, mamografia diagnostică sau tomosinteza. De la 40 de ani, mamografia diagnostică sau tomosinteza sunt, de regulă, investigațiile imagistice inițiale, iar ecografia poate completa evaluarea.
La femeile tinere, ecografia este utilă mai ales pentru că poate diferenția un chist plin cu lichid de o formațiune solidă și nu este limitată de densitatea crescută a țesutului mamar în același mod ca mamografia. În plus, nu folosește radiații.
Dacă examinarea clinică sau investigațiile imagistice ridică suspiciuni, evaluarea continuă și, la nevoie, se recomandă biopsia. Ecografia și mamografia pot identifica o leziune suspectă, dar diagnosticul de cancer se stabilește prin analiza probei de țesut prelevate din zona respectivă.
Rezonanța magnetică mamară nu este folosită de rutină pentru evaluarea unei leziuni. Este indicată în anumite situații stabilite de medic și pentru supravegherea femeilor cu risc crescut de cancer mamar, inclusiv a celor cu mutații genetice precum BRCA1 și BRCA2.
Ce trebuie să știi despre autopalparea sânilor
Autoexaminarea făcută după o schemă fixă, în fiecare lună, nu mai este recomandată ca metodă de screening, susțin mai multe societăți medicale americane. Studiile nu au arătat că reduce mortalitatea prin cancer mamar și au asociat această practică cu un număr mai mare de investigații și biopsii pentru leziuni benigne.
Rămâne însă util ca orice femeie să știe cum arată și cum se simt sânii ei în mod obișnuit. O retracție nouă, o zonă de piele modificată, o secreție spontană din mamelon sau o formațiune care nu era prezentă înainte sunt mai ușor de observat atunci când aspectul obișnuit al sânilor este familiar.
La femeile care au menstruație, modificările se observă mai ușor la câteva zile după terminarea ciclului, când sânii sunt de obicei mai puțin tensionați și mai puțin nodulari. Pentru cele care nu mai au menstruație, nu este necesară alegerea unei anumite perioade a lunii. Importantă este observarea unei schimbări noi și persistente, nu respectarea unei zile fixe de autoexaminare.
Cine are nevoie de supraveghere pentru cancer mamar înainte de 40 de ani
Unele femei au nevoie de investigații înainte de vârsta la care începe screeningul obișnuit. În această categorie sunt incluse purtătoarele unor mutații genetice care cresc riscul de cancer mamar, precum BRCA1 și BRCA2, femeile cu un istoric familial important și cele care au făcut radioterapie în zona toracelui la vârste tinere.
Colegiul American de Radiologie (ACR) recomandă ca riscul individual de cancer mamar să fie evaluat până la vârsta de 25 de ani, tocmai pentru identificarea femeilor care au nevoie de supraveghere mai devreme. Pentru cele cu predispoziție genetică, un risc calculat pe parcursul vieții de cel puțin 20% sau antecedente de radioterapie toracică la vârste tinere, recomandările ACR prevăd începerea RMN-ului mamar, de regulă, între 25 și 30 de ani. Momentul introducerii mamografiei diferă în funcție de factorul de risc.
Și American Cancer Society recomandă femeilor cu risc crescut efectuarea anuală a unui RMN mamar împreună cu mamografia, în general începând cu vârsta de 30 de ani. În această categorie se regăsesc femeile cu mutații BRCA1 sau BRCA2, cele care au o rudă de gradul întâi cu o astfel de mutație și nu au fost încă testate, precum și femeile al căror risc de cancer mamar pe parcursul vieții este estimat la aproximativ 20%-25% sau mai mult.
Un istoric familial de cancer mamar nu înseamnă automat că o femeie trebuie să înceapă să facă mamografii foarte devreme. Contează cine din familie a avut boala, la ce vârstă a fost diagnosticată, dacă au existat cazuri de cancer ovarian, cancer mamar la bărbați sau mai multe cazuri pe aceeași ramură a familiei. Astfel de informații pot justifica o evaluare genetică și un program de supraveghere adaptat riscului individual. Frecvența și tipul investigațiilor diferă de la o femeie la alta.
În România, Profilul de țară privind cancerul din 2025, realizat de OECD și Comisia Europeană, descrie în continuare o participare foarte redusă la depistarea cancerului mamar. Datele incluse în raport arată că, în 2019, doar aproximativ 9% dintre femeile de 50-69 de ani din România făcuseră o mamografie bilaterală în ultimii doi ani, cea mai mică proporție din UE.