Când a atins petrolul cel mai mare preț și care sunt riscurile ca recordul să fie depășit
Petrolul a atins cea mai mare cotație din istorie pe 11 iulie 2008, tot în timpul unor confruntări între Iran, SUA și Israel. Atunci însă conflictul nu s-a extins în regiune cum se întâmplă acum.
În 2008, SUA și Israel suspectau că Iranul dezvoltă arme nucleare, iar Iranul susținea că programul nuclear este doar pentru energie civilă. Unele declarații politice israeliene spuneau că un atac ar putea deveni „inevitabil”, dacă Iranul continuă programul nuclear, scria atunci The Guardian.
La finalul lunii iunie 2008, Al Jazeera relata că Israelul a făcut exerciții aeriene mari care simulau un atac asupra instalațiilor nucleare iraniene. Iranul a răspuns cu teste de rachete, despre care Teheranul spunea că pot „să lovească oriunde și oricând”.
Tot atunci, Iranul a amenințat că va bloca Strâmtoarea Ormuz dacă va fi atacat, ceea ce a speriat piețele energetice.
147 dolari / barilul de petrol
Toate aceste evenimente au creat teama de război în Orientul Mijlociu, ceea ce a dus la creșterea rapidă a prețului petrolului și la atingerea recordului de 147 dolari/baril pe 11 iulie 2008.
După acest vârf, prețul petrolului a scăzut brusc din cauza prăbușirii cererii globale provocate de criza financiară mondială.
Înapoi în prezent, după 18 ani, Orientul Mijlociu este în război. SUA și Israel au atacat Iranul, care ripostează în mai multe țări din regiune.
Într-o analiză, compania de consultanță Coface afirmă că există riscul ca prețul petrolului să doboare recordul din 2008.
„Poate depăși problema prețurilor la energie”
„Un conflict limitat la câteva zile sau săptămâni – scenariul cel mai probabil în prezent – ar trebui să aibă un impact limitat. Cu toate acestea, dacă conflictul ar continua, impactul său macroeconomic ar putea fi semnificativ și ar putea depăși problema prețurilor la energie”, spune Ruben Nizard, șef al departamentului de cercetare sectorială de la Coface.
Principalul risc îl reprezintă strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial și aproape 30% din transporturile maritime de țiței. Întreruperile actuale duc deja la creșterea prețurilor.
Capacitatea de a ocoli această strâmtoare este limitată și insuficientă pentru a absorbi un șoc major.
Astfel, potrivit analizei, întreruperile prelungite sau repetate pot împinge prețul petrolului Brent la trei cifre, cu posibilitatea de a depăși maximul din februarie 2022 (122 dolari/baril) sau chiar recordul din 2008 (147 dolari/baril).
Ce efecte are conflictul din Orient în România
Chiar înaintea izbucnirii recente a conflictului, Banca Națională a României majorase deja prognoza de inflație pentru acest an de la 3,7% la 3,9%, amintește analiza Coface, în care este trecută în revistă și scumpirea bruscă a gazelor naturale.
Cotațiile s-au dublat față de 1 ianuarie pe piețele europene și riscuri majore suplimentare pentru creșterea prețurilor.
Astfel, potrivit analizei, „persistența presiunilor inflaționiste reduce spațiul de manevră pentru relaxarea politicii monetare și amână tăierile de dobânzi“. Iar, în acest context, randamentele pe termen lung ale obligațiunilor sunt predispuse la creșteri, atingând recent nivelul de 6,75% pentru titlurile pe 10 ani, mai scrie în analiză.
Ce înseamnă asta? Înseamnă costuri de finanțare mai ridicate pentru statul român atunci când se împrumută de pe piețe, efect care se va propaga negativ asupra costului capitalului segmentului corporativ, scrie sursa citată.
„Conflictul din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune puternice asupra economiei României, principalul canal de transmisie fiind vulnerabilitatea pieței energiei. Șocurile se resimt la nivel macroeconomic și sectorial, influențând direct stabilitatea prețurilor, dobânzile, creșterea economică și siguranța aprovizionării”, a declarat Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager Coface.
Prognoza de creștere economică a României, sub semnul întrebării
Potrivit acestuia, mediul economic tensionat lovește direct două motoare vitale:
- Consumul este afectat, deoarece aversiunea sporită față de risc și prețurile mari la energie reduc încrederea consumatorilor și erodează sever puterea de cumpărare a gospodăriilor.
- Industria este puternic impactată din cauza creșterii costurilor materiilor prime energetice, existând avertismente privind riscul unei scăderi bruște a producției industriale în cazul întreruperii fluxurilor de aprovizionare.
Afectarea consumului, a industriei și menținerea dobânzilor ridicate acționează ca factori inhibitori pentru creșterea pe termen mediu.
Economia României a intrat deja într-o nouă recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, iar prognoza de creștere economică (și așa frugală) de 1% pentru 2026 este deja pusă sub semnul întrebării, mai arată specialiștii Coface.