Canicula mută miliarde: cine pierde și cine câștigă din valurile de căldură
Canicula afectează transportul, producția de energie și productivitatea, dar schimbă și rapid lista de cumpărături a consumatorilor, ceea ce creează pierderi pentru unele industrii și profit pentru altele, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
Vestul Europei se confruntă cu al patrulea val de căldură al anului. Italia a introdus toate marile orașe în zona de alertă maximă generată de riscurile la adresa sănătății, Franța și Spania se luptă în continuare cu incendiile, iar în Slovacia și Austria s-au atins noi recorduri de temperatură de peste 41 de grade.
Valul de caniculă a ajuns și în România, însă sunt așteptate și ploi și furtuni. Rinul și Dunărea au atins niveluri minime record în unele regiuni, blocând sau limitând sever traficul naval și producția de energie nucleară. Dificultăți pe arterele logistice esențiale pentru transportul materiilor prime, produselor chimice și bunurilor de consum se adaugă costurilor energiei și combustibililor și pun presiune pe economia europeană.
O estimare a Institutului Kiel descrie un impact de 1% în industrie și de 0,1-0,2% pentru întreaga economie germană venind dinspre o singură lună de niveluri scăzute ale Rinului, subliniază Claudiu Cazacu.
La scară europeană, dimensiunea efectelor este amplificată de problemele de pe Dunăre. Deși unele ploi acumulate recent în zona bazinului superior al Dunării sunt estimate să ofere sprijin în perioada următoare, e nevoie de un influx suplimentar consistent pentru a readuce situația ”pe linia de plutire”.
Prelungirea situației restricționate ar adânci costurile cu energia și transportul, punând în pericol chiar și estimarea de 0,7-0,8% pentru avansul economiei zonei Euro anul acesta, care ar marca aproape o înjumătățire față de ritmul anului 2025. În cea mai recentă evaluare, BCE a coborât chiar estimarea de creștere la 0,6%, o ajustare semnificativă față de estimarea de 1% anterioară.
Canicula modifică lista de cumpărături
La nivelul consumatorilor, tiparele de cumpărături se modifică. În primă fază, temperaturile ridicate accelerează achizițiile de echipamente de răcire, componente de bricolaj pentru protecție față de razele solare, hainele lejere și costumele de baie.
Pe termen mai lung, temperaturile ridicate susțin vânzările de băuturi reci, creme de protecție solară și înghețată.
În acest context, companii precum Magnum Ice Cream Company înregistrează venituri în creștere. Firma desprinsă din Unilever deține aproximativ 21% din piața globală fiind prezentă în 80 de țări. Acțiunile sale au crescut cu 48% de la minimul din 27 aprilie și au un avans de 24,1% anul acesta. În același timp Unilever, care deține brandul Lipton, a pierdut pe bursă 1,07% anul acesta, arată Claudiu Cazacu.
Portofoliul său diversificat spune mai degrabă o poveste despre poziția de piață, prinsă între presiunea pe prețurile materiilor prime și reticența consumatorilor de a cheltui. O situație similară se observă la General Mills, unde scăderea este și mai adâncă, de 21,41% anul acesta, brandul sau Häagen-Dazs nefiind de ajuns pentru a tracta întregul grup, apăsat de costul cu datoriile, în zona de profit. Brandul a înregistrat creștere în Japonia și interes sporit în Coreea de Sud, dar a ieșit din activitatea de vânzare directă de pe piața din China.
Magnum deține în România Betty Blue, care se află în top pe piața locală de înghețată, dar și Napoca, aflată pe poziția a patra. Top Gel este pe locul secund și Corso, deținută de Macromex, este pe locul al treilea. Deși unele companii din domeniu au înregistrat în 2025 scăderi ușoare ale veniturilor și profiturilor, anul acesta are premise bune pentru sector, subliniază reprezentantul XTB.
Per total, însă, încrederea consumatorilor din România resimte efectele inflației și ale incertitudinii. La nivel general, în Europa, când termometrul urcă prea mult, activitatea economică are de suferit, productivitatea este erodată, iar impactul asupra PIB-ului poate ajunge la 0,3-0,5%, potrivit unui studiu din 2021 (García-León et al.).
Important, de asemenea, este că efectele sunt distribuite neuniform, în regiunile vulnerabile depășind chiar 1% din PIB. Cifrele din studiu ar putea, având în vedere tendințele, chiar să subestimeze impactul viitor al episoadelor de căldură extremă.