Cannes 2022: Cristian Mungiu, în căutarea unui nou Palme d'Or, cu o disecţie asupra xenofobiei în Europa

Regizorul român Cristian Mungiu pătrunde în lumea unui mic sat din Transilvania (România), pentru a analiza originea violenţei şi a xenofobiei, în cel de-al şaselea său lungmetraj intitulat „R.M.N”, prin care încearcă să câştige din nou marele premiu al festivalului de la Cannes, relatează duminică agenția spaniolă EFE, citată de Agerpres.

Însă, ceea ce descrie regizorul român poate fi extrapolat întregului continent.

„Cineva mi-a spus că este vorba de un nou portret sumbru al ţării mele, dar acest lucru nu afectează doar România”, a spus duminică, la o conferinţă de presă, Cristian Mungiu, care a câştigat deja Palme d’Or în 2007, cu filmul „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile”.

El a ales Transilvania întrucât este unul „dintre acele teritorii multietnice care a trecut de la o ţară la alta şi în care oamenii încearcă să convieţuiască cu diferite credinţe”.

Protagonistul este Matthias, un emigrant care a renunţat la munca din Germania pentru a se întoarce în satul lui şi a se ocupa de tatăl şi de fiul său, însă venirea unui grup de imigranţi din Sri Lanka dezlănţuie un val de ură şi scoate la iveală cele mai ascunse temeri ale comunităţii.

„Suntem o specie violentă şi avem nevoie de foarte puţin pentru a vedea un duşman în celălalt”, a subliniat Mungiu.

„La ştiri se vorbeşte constant despre cum se epuizează resursele, de încălzirea globală şi despre cum oamenii se deplasează dintr-un loc în altul, există multă frustrare şi anxietate şi ne dăm seama că este tot mai greu să educăm generaţiile viitoare”, a precizat el.

Cristian Mungiu, un cineast multiplu premiat la Cannes

Pentru Mungiu inspiraţia vine întotdeauna din viaţa de zi cu zi. Dacă în„4 luni, 3 săptămâni, 2 zile” aborda problema avorturilor clandestine, de data aceasta el pleacă de la un eveniment petrecut în România în 2020 şi dezvăluie cât de subţire poate fi stratul empatiei umane.

El a evidenţiat şi importanţa pădurii ca simbol al inconştientului şi a recunoscut că filmările au fost destul de complicate, în plină iarnă, cu copii, animale şi gros planuri, la care au participat aproape 200 de figuranţi şi ameninţarea noului coronavirus, care a contagiat mai mulţi membri din echipă.

După ce a câştigat Palme d’Or în 2007, Mungiu s-a întors la Cannes, doi ani mai târziu, cu filmul „Amintiri din epoca de aur”.

În 2012, a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu, cu filmul „După dealuri”, iar Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, care interpretează rolurile principale, au împărţit premiul pentru cea mai bună actriţă în cadrul aceluiaşi festival.

În 2016, Mungiu a revenit la Cannes, câştigând premiul pentru cea mai bună regie cu filmul „Bacalaureat”.