Care sunt cele două vârste la care corpul nostru îmbătrânește accelerat. „81% dintre molecule s-au schimbat semnificativ” / Sunt 2 milioane de români care se apropie de una dintre vârste

Un studiu realizat de cercetătorii de la Stanford Medicine arată că îmbătrânirea umană se desfășoară în etape: schimbări biomoleculare importante accelerate apar la mijlocul vieții, în jurul vârstei de 40 de ani, și la începutul anilor 60. Aceasta din urmă este vârsta de care se apropie acum „generația decrețeilor”

Acest studiu explică de ce mulți oameni încep să își simtă vârsta aproape brusc. „Rezultatele arată că 81% dintre molecule nu s-au modificat continuu, așa cum s-ar fi așteptat în cazul îmbătrânirii liniare, ci s-au schimbat semnificativ în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani”, scrie cercetătorul și biologul specializat în genetică Relu Cocoș, într-un articol în Contributors. 

Cocoș este la cercetător Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. 

Cercetătorii au analizat date a peste 135.000 de molecule și microbi diferiți, inclusiv metaboliți, lipide, proteine și precursori ai proteinelor (molecule de ARN), biomarkeri cunoscuți ca fiind asociați cu sănătatea sistemului imunitar și statusul inflamator, 

Mai ales în cazul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani, diminuarea funcției sistemului imunitar ar putea declanșa o deteriorare mai generalizată a organelor, în timp ce o reducere a activității fizice la mijlocul vieții ar putea explica diferențele observate la persoanele în jur de 40 de ani, dar și schimbările hormonale, inclusiv menopauza. 

„Decrețeii” se apropie de 60 de ani

În România, „Generația decrețeilor”, cei născuți între 1967 și 1972, când s-au născut 2 milioane de oameni, se apropie de granița de 60 de ani. Este cea mai numeroasă generație din istoria României.

Cercetătorul Relu Cocoș citează studii care răspund la vechea dilemă: este felul în care înaintăm în vârstă și bolile corelat cu genetica, cu moștenirea familiei sau cu modul de viață? 

Multă vreme s-a crezut că genetica predestinează. Mediul și ceea ce facem contează însă mai mult. 

„Cea mai recentă estimare (2025) sugerează  că până la jumătate din diferențele de durată de viață ar putea fi determinate genetic, ceea ce se aliniază cu majoritatea celorlalte trăsături fiziologice umane și sugerează că influența genetică asupra longevității este semnificativă”, arată biologul Cocoș. 

„Un studiu realizat de Oxford Population Health a arătat că mediul în care trăim contează mult mai mult pentru sănătate și longevitate decât moștenirea genetică. Stilul de viață și condițiile de trai pot crește considerabil riscul de boli și deces prematur, iar factorii de mediu având de aproape zece ori mai multă influență decât genomul individual în estimarea mortalității premature”. 

Se poate opri îmbătrânirea celulară?

„Pe baza mecanismelor care leagă stresul celular de îmbătrânire, cercetătorii au propus mai multe strategii pentru a încetini procesul de îmbătrânire și a preveni bolile asociate vârstei. Acestea variază de la adoptarea unui stil de viață sănătos, până la terapii medicamentoase, terapii genetice și transplant de celule stem. Intervenții experimentale, precum reprogramarea epigenetică, transferul microbiotei intestinale sau imunoterapia au generat rezultate promițătoare”, spune cercetătorul în articolul său. 

„Vârsta ta epigenetică sau metilarea ADN-ului nu sunt fixe, astfel încât obiceiurile simple, precum alimentația și exercițiile fizice, pot influența vârsta biologică. De exemplu, cercetările sugerează că renunțarea la fumat poate inversa modificările de metilare ADN cauzate de fumat”. 

Nu suntem, acum, în faza în care să vorbim despre posibilitatea unei ”resetări a programului epigenetic la o stare mai tânără”,  dar cercetătorul de la UMF susține că știința a făcut din ”îmbătrânirea frumoasă” un obiectiv tangibil.

Cum stăm, în România, la ”speranța de viață sănătoasă”

În România, acum, oamenii beneficiază de numai 3,8 ani ”speranță de viață sănătoasă” după ce se pensionează la 65 de ani, potrivit Eurostat, biroul de statistici al UE. 

Speranța de „viață sănătoasă” diferă de speranța de viață efectivă, care depășește 80 de ani.  Viața sănătoasă este definită ca viața fără limitări severe ale activității, provenind din problemele de sănătate.

Media europeană este de 10 ani de viață sănătoasă după 65 de ani.