Cartea Rosie a lui Jung – un jurnal vechi de opt decenii, publicat abia in zilele noastre / Ruptura dintre Freud si Jung

Redactata intre 1913 si 1930, Cartea Rosie a lui Carl Gustav Jung (initial caietele in care scrisese aveau coperta neagra, nu rosie) este un jurnal in care celebrul psihanalist isi noteaza fantasmele, viziunile, visele. Volumul a fost publicat pentru prima data in lume abia in 2009, iar in Romania in 2011. In cadrul unei dezbateri desfasurate zilele acestea, la Institutul Cultural Roman, Mihaela Minulescu (doctor in psihologie) a vorbit despre celebrul volum, care a stat la baza intregii opere a lui Jung.

Citeste mai jos:

• Cum s-a produs ruptura dintre Freud si Jung
• Despre Jung si confruntarea sa cu „anima” (partea feminina a sufletului)
• Un istoric al volumului Cartea Rosie

„Pentru Jung, visele sunt un fenomen real si orice vis este semnificativ, nu vine nici de la Dumnezeu, nici de la diavol”, a explicat Mihaela Minulescu, doctor in psihologie, cu ocazia unei dezbateri despre volumul Cartea Rosie, de Carl Gustav Jung.

„Orice vis este o structura de simboluri, iar aceste simboluri sunt foarte vii, sunt simbolurile vietii noastre interioare, pe care o putem descrifra intelegand din ce in ce mai mult si incercand sa intelegem despre ce este vorba, compensativ fata de ceea ce stim si facem cu ajutorul eului nostru diurn si in legatura cu ceea ce eventual putem deveni in viitor. Acestea sunt cele doua functii: compensative si prospective”.

Ruptura dintre Freud si Jung

Cartea Rosie a pornit o data cu ruptura foarte tragica si pentru Freud, si pentru Jung, caci au tinut enorm unul la altul. „Vinovatul” era Jung, din pricina unor idei ale lui, care au inceput sa il indeparteze de Freud:

• Jung deja ajunsese la concluzia (diferita de Freud) ca exista un inconstient filogenetic, care este premergator psihicului nostru individual si care este formator. Cum si in ce masura – nu reusise inca sa afle.
• Aflase deja ca viata psihica se structureaza sub suma complexelor.
• Era evident pentru el ca exista o energie psihica dincolo de sexualitate.
• Totul a culminat cu aparitia unei lucrari in care analiza fantasmele unei paciente si le punea in legatura cu mitologia: devenise evident ca distanta se marise pana la separare.

„In decembrie 1913, Jung face o deosebire intre opera psihologica a lui Freud (care provenea dintr-o tendinta extraverta) si opera psihologica a lui Adler (care are o tendinta introverta) si spune ca undeva trebuie sa fie o integrare in care sa poate fi cuprins intregul – si introvertie si extravertie. Deci lasa sa se inteleaga ca ceea ce urma sa construiasca era aceasta integrare.

Jung este primul om care indrazneste sa faca un demers foarte dificil de a te cufunda in tine insuti

Mihaela Minulescu, doctor in psihologie

Jung se hotaraste sa renunte la conditia lui de profesor, pentru ca deja ideile pe care le spunea studentilor nu erau suficient de clarificate. Atunci decide sa intreprinda confruntarea cu aceste adancimi pe care le descoperise dincolo de inconstientul freudian si sa isi continue in acelasi timp munca lui de terapeut – lucra cu pacientii in fiecare zi, cinci zile pe saptamana, 5-7-9 pacienti avea zilnic.

Va intreprinde astfel Cartea Rosie. Intr-adevar, niste vise au o semnificatie in toata aceasta intreprindere. Apare un sir de viziuni despre moarte, despre sange deasupra Europei. Acelea sunt cele care il tulbura pe Jung si nu-si da seama: „sunt ale mele, sunt mai mult decat ale mele, sunt colective?” Intr-adevar, o data cu izbucnirea razboiului in 1914, rasufla usurat. Era spiritul epocii care deborda si era distrugator.”

Jung si confruntarea sa cu „anima” (partea feminina a sufletului)

„Jung este primul om care indrazneste sa faca un demers foarte dificil de a te cufunda in tine insuti, dar nu lipsindu-te de suport. Imaginatia activa, asa cum apare ca tehnica in analiza jungiana, cere prezenta eului. Eul intra in dialog real cu aceste simboluri vii ale sufletului nostru.

De exemplu, una dintre primele confruntari este cu anima, cu partea feminina a sufletului. Aceasta anima apare intr-o modalitate pe care Jung o respinge. Apare ca Salomeea, ca o femeie voluptoasa, ca o femeie seducatoare si in acelasi timp ca o femeie cu inima de piatra. Si o respinge.

De-a lungul mai multor ani, calitatea feminitatii se schimba in cadrul acestor confruntari. Devine altceva, devine un sustinator si un colaborator la opera de transformare”.

De ce a avut dificultati cu „anima” (partea feminina a sufletului)

Mama lui Jung – „o personalitate foarte puternica, iubitoare, calda, mamoasa, doar ca din cand in cand avea iesiri din realitate si, fiind o personalitate de tip psi, fugea, iesea, nu mai era prezenta, disparea. A existat aceasta ambiguitate a feminitatii pe care el a trait-o chiar de la inceput: intre a daruit, a contine si a cuprinde si, brusc, a evada si a abandona”.

Tatal lui Jung – „preot, activ, doar ca nu credea in Dumnezeu”.

Jung ne povesteste in amintiri de cele doua personalitati care coexistau in el.

• Personalitatea nr. 1 – care tinea de gandirea logica si de rationalitatea legata de realitate.
• Personalitatea nr. 2 – care il aducea intr-o zona a viselor falice, ale adancurilor.

Cartea Rosie este de fapt o carte neagra, pentru ca primele caiete in care si-a scris aceste „confruntari” au coperta neagra. Ulterior, ii intreaba pe cativa dintre discipolii lui, care citesc fragmente din aceste manuscrise: „sa public, sa nu public, se va intelege despre ce e vorba?”. Si comanda unui editor coperte de piele rosie pentru o carte care urmau sa cuprinda 600 de pagini.

Mihaela Minulescu, doctor in psihologie

„In aceasta carte avem pornirile lui Jung-adult, provocate de el insusi cu personalitatea numarul 2. S-a dus sa exploreze acest spatiu al adancimilor. In vise avem in general acces la conditia complexelor, pentru ca inconstientul vorbeste cu ajutorul viselor, compensativ, fata de viziunea noastra diurna.

De fapt, in acest periplu interior, care este considerat de jungieni ca fiind un fel de Graal al inconstientului, Jung ajunge sa dea substanta si sa dea sens teoriilor pe care le initiase si sa descopere ceea ce inseamna procesul de individuatie, procesul de transformare continua, cu sens, a vietii fiecaruia dintre noi. Suntem impinsi din interior ca viata noastra sa capete sens, suntem impinsi spre autocunoastere si transformare”.

Cum s-a pus Jung in totalitate in conditia copilului

„Erau vise, dar aceste vise nu-l ajutau sa ajunga unde vroia. Si atunci intreprinde ceva absurd pentru un om adult. Se duce pe malul lacului unde se afla casa lui si incepe sa construiasca un sat, cum facem noi cand mergem la mare si construim din nisip castele.

In momentul respectiv, cand s-a pus in totalitate intr-o conditie a copilului, lasand deoparte tot ce cunosc si rationalizez, intrand in aceasta conditie foarte valoroasa (a unei totalitati inocente), lucrurile au inceput sa intre in aceste dialoguri interioare cu sine. Au aparut viziuni, personaje, confruntari”.

Despre Cartea Rosie – istoric

Cartea Rosie, dupa cum declara insusi Jung, este materialul din care el si-a extras substanta intregii opere.

Jung a inceput elaborarea Cartii Rosii in 1913, o data cu despartirea de doi dintre maestrii sai, unul dintre ei fiind Freud. Avea 38 de ani. Elaborarea volumului va dura pana in 1930.

Cartea Rosie este un jurnal in care Jung noteaza fantasmele, viziunile, visele si alte fenomene de acest tip, aflate oarecum la marginea intre normal si patologic. Jung insusi afirma ca ceea ce el a notat seamana cu fenomenele psihice produse de mescalina.

Dupa aceasta prima elaborare, Jung lasa cartea sa astepte intr-un sertar al casei sale de langa Zurich. In 1959, incearca sa incheie lucrarea, dar nu reuseste. Cartea se intrerupe in mijlocul unei propozitii.

In 1961, Jung moare, fara a lasa in testamentul sau instructiuni privind publicarea acestei carti.

Erau vise, dar aceste vise nu-l ajutau sa ajunga unde vroia. Si atunci intreprinde ceva absurd pentru un om adult. Se duce pe malul lacului unde se afla casa lui si incepe sa construiasca un sat, cum facem noi cand mergem la mare si construim din nisip castele

Mihaela Minulescu, doctor in psihologie

Intre 1961 si 1984, Franz (fiul lui Carl Gustav Jung) lasa cartea in locul care ii fusese menit de tatal sau. Cartea ramane in continuare in posesia familiei, fara ca publicarea sa fie decisa.

Intre 1984 si 2007, Cartea Rosie este transferata in seiful unei banci elvetiene.

In 1989, Franz Jung refuza categoric accesul analistului jungian Stephen Martin la Cartea Rosie.

In 1997, actualul editor al cartii propune din nou familiei sa publice volumul. Are succes. Initiativa venea dupa moartea lui Franz Jung, in conditiile in care se constatase ca oricum existau copii partiale ale acestei carti care circulau. In 2000, editorul primeste acordul familiei Jung pentru publicare.

In 2009, apare editia in limba engleza si in limba germana, iar in 2011 editia in limba romana.