Casa Albă calculează deja costul administrării Groenlandei ca teritoriu SUA, în cel mai concret efort de până acum privind anexarea insulei arctice

În vreme ce dorința lui Donald Trump privind preluarea insulei a stârnit indignare la nivel internațional și reproșuri din partea Danemarcei, oficialii de la Casa Albă au luat măsuri în ultimele săptămâni pentru a determina ramificațiile financiare ale unei decizii ce ar transforma Groenlanda într-un teritoriu al SUA, inclusiv costul furnizării de servicii guvernamentale pentru cei 58.000 de locuitori ai săi, au declarat pentru Washington Post trei persoane familiarizate cu discuțiile.

Biroul bugetar al Casei Albe calculează în prezent costul potențial al administrării Groenlandei, în cazul în care aceasta ar fi achiziționată de SUA. De asemenea, oficialii din administrația de la Washington încearcă să estimeze ce venituri ar putea fi obținute din resursele naturale ale insulei pentru Trezoreria SUA, au declarat sursele Washington Post.

Cum anume va ajunge Groenlanda în posesia americanilor este neclar, ținând cont că guvernul local și localnicii nu doresc să fie parte a SUA, un lucru semnalat și de Danemarca.

Una dintre opțiunile analizate de Casa Albă este de a oferi guvernului Groenlandei o ofertă mai avantajoasă decât cea a danezilor, care în prezent subvenționează serviciile de pe insulă cu aproximativ 600 de milioane de dolari în fiecare an.

Un oficial familiarizat cu planurile Casei Albe a declarat că oferta SUA va fi „mult mai mare”. „Ideea este: Vă vom plăti mai mult decât o face Danemarca”, a spus el.

Șoc și neîncredere

Trump a spus în repetate rânduri că Statele Unite vor „obține” Groenlanda. În ultimele săptămâni el a arătat că și-a păstrat hotărârea în acest sens.

„100 la sută”, a declarat el sâmbătă pentru NBC News. Întrebat dacă o eventuală decizie în acest sens va implica forța, el a spus că există o „bună posibilitate să o putem face fără forță militară”, dar că „nu iau nimic de pe masă”.

Acum, observă Washington Post, planificarea internă sugerează că ambițiile administrației de a achiziționa Groenlanda merg dincolo de declarațiile președintelui și încep să se reflecte în politica guvernului.

Interesul lui Trump pentru Groenlanda a declanșat șoc și neîncredere la Copenhaga, care și-a arătat în repetate rânduri deschiderea față de ideea ca Washingtonul să își sporească prezența militară și economică în Groenlanda fără a schimba granițele teritoriale.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen plănuiește o vizită de trei zile pe insulă începând de miercuri, la invitația noului guvern al Groenlandei – în parte pentru a demonstra angajamentul Danemarcei de a aprofunda legăturile cu teritoriul semi-autonom.

Raportul cost-beneficiu

Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Washington Post că administrația analizează în prezent costul estimat al achiziționării Groenlandei, inclusiv luând în considerare costul furnizării de servicii guvernamentale cetățenilor săi.

Oficialii de la buget încă lucrează pentru a determina care ar putea fi acest cost, a spus oficialul Casei Albe.

„Există o discuție despre care ar fi raportul cost-beneficiu pentru Statele Unite ale Americii dacă am achiziționa Groenlanda”, a declarat oficialul. „Cât ne-ar costa să menținem Groenlanda ca teritoriu al Statelor Unite?”, a spus el.

Oficialul a adăugat că analiza costurilor se bazează pe un scenariu în care „groenlandezii votează și susțin acest lucru”.

„Dacă o achiziționăm, atunci cât ne costă să avem grijă de acești oameni ca parte a umbrelei noastre arctice?”, a spus oficialul.

Dintre potențialele achiziții vehiculate de Trump, inclusiv Canada și Canalul Panama, „el consideră Groenlanda drept cea mai ușoară”, a mai declarat oficialul.

„Are sens din perspectiva unui joc de șah de securitate națională pentru președinte”, a spus acesta.

Groenlanda nu vrea să fie parte a SUA

Liderii Groenlandei s-au arătat revoltați de dorința lui Trump de a revendica insula, declarând că viitorul va fi determinat de locuitorii lor și de nimeni altcineva.

„Trebuie să ascultăm când alții vorbesc despre noi. Dar nu trebuie să fim zguduiți”, a scris duminică pe Facebook prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen. El a preluat funcția vineri, în urma unor alegeri în care proiectele lui Trump pentru Groenlanda au jucat un rol major.

„Nu trebuie să acționăm din teamă. Trebuie să răspundem cu pace, demnitate și unitate. Și prin aceste valori trebuie să îi arătăm clar și calm președintelui american că Groenlanda este a noastră”, a scris Nielsen.

Un sondaj a arătat că majoritatea zdrobitoare a localnicilor nu vor să fie parte a SUA. Și totuși, americanii au insistat.

Săptămâna trecută, vicepreședintele JD Vance a devenit cel mai înalt oficial american care a vizitat vreodată Groenlanda, călătorind la o bază militară americană de acolo împreună cu consilierul pentru securitate națională Michael Waltz și a doua doamnă Usha Vance.

El a criticat modul în care Danemarca administrează vastul teritoriu insular și a spus că Washingtonul ar fi un partener mai bun.

„Mesajul nostru pentru Danemarca este foarte simplu. Nu ați făcut o treabă bună pentru oamenii din Groenlanda. Ați subinvestit în oamenii din Groenlanda și ați subinvestit în arhitectura de securitate a acestui teritoriu incredibil de frumos, plin de oameni incredibili”, a spus el.

„Nu putem ignora acest loc. Nu putem ignora doar dorințele președintelui, dar, cel mai important, nu putem ignora ceea ce am spus mai devreme, și anume invadarea Groenlandei de către Rusia și China. Trebuie să facem mai mult”, a spus el.

De ce vor americanii insula arctică

Trump vede în controlul Groenlandei un avantaj strategic pentru Statele Unite, atât datorită resurselor sale minerale, cât și a poziției sale strategice.

Aflată într-un punct crucial între Oceanul Arctic și Oceanul Atlantic, insula se află în apropierea rutelor importante pentru transportul maritim, dar și pentru mișcările militare, inclusiv deplasarea submarinelor, o platformă crucială pentru țările care dețin arme nucleare.

Totuși, insula nu este încă în fruntea listei de probleme de securitate națională, a avertizat oficialul Casei Albe, descriind achiziția Groenlandei ca un „bonus” care va veni după terminarea războiului dintre Rusia și Ucraina, asigurarea păcii în Israel și Gaza și descurajarea Iranului – toate puncte de pe agenda pentru acest an.

„Trump este obsedat de Groenlanda”

Analiza costurilor este realizată pentru Russell Vought, directorul Biroului de gestionare și buget, de către personalul din cadrul Diviziei de afaceri internaționale a biroului.

Administrația Trump speră, în parte, să convingă publicul american că guvernul federal ar recupera costurile cu Groenlanda prin redevențe minerale și impozite plătite pentru activități comerciale.

O altă persoană familiarizată cu această chestiune, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a descrie conversații private cu oficiali ai administrației, a declarat că Casa Albă caută modalități de a „îndulci lucrurile” pentru a convinge Groenlanda.

Cu toate acestea, beneficiile economice potențiale exacte ale resurselor minerale ale Groenlandei sunt departe de a fi clare. Mineritul poate fi imprevizibil, iar vremea aspră din teritoriu sporește dificultatea. De asemenea, guvernul Groenlandei a respins unele proiecte miniere din trecut.

Alex Jacquez, fost înalt funcționar în administrația Biden, a ridiculizat „ideea că SUA vor înființa o exploatare minieră pe scară largă a unor zăcăminte care nu au fost explorate, care ar putea să nu fie economice și care se află în prezent sub gheață într-o țară care nu ne dorește acolo”.

„Aceasta nu este altceva decât o acoperire pentru fanteziile coloniale ale lui Trump și o oportunitate pentru investitorii legați de el de a face un ban rapid”, a spus acesta.

Alții au fost mai serioși.

„Președintele Trump este obsedat de Groenlanda – datorită importanței sale pentru securitatea națională”, a declarat Stephen Bannon, care a fost pentru o perioadă strategul șef al președintelui în timpul primului său mandat. „Aceasta este cea mai strălucită strategie navală de până acum și este esențială pentru a proteja țara pentru totdeauna. Va exista o înțelegere”, a asigurat acesta.

Cât ar costa de fapt Groenlanda?

În ianuarie, American Action Forum, un think tank de centru-dreapta, a estimat că cota de piață a rezervelor minerale ale Groenlandei sugerează un preț de 200 de miliarde de dolari pentru cumpărarea insulei, dar că valoarea sa strategică în Atlanticul de Nord este mai aproape de 3 trilioane de dolari.

„În prezent, avem o singură locație de unde putem monitoriza ce se întâmplă în Atlanticul de Nord, și anume Islanda. Groenlanda ne-ar oferi acest lucru, plus rutele de transport maritim, odată cu retragerea calotei glaciare polare – aceasta este o locație mai strategică”, a declarat Doug Holtz-Eakin, președintele grupului.

În trecut, expansiunea teritorială a Statelor Unite a avut loc fie prin achiziție, fie prin război.

Insulele Virgine americane au fost cumpărate de la Danemarca în 1917.

Guam, Puerto Rico și Filipine au fost luate de la Spania la sfârșitul Războiului hispano-american, Filipine obținând ulterior independența. Hawaii a fost anexat după ce monarhia sa a fost răsturnată în urma unei lovituri de stat la care Congresul a recunoscut ulterior participarea SUA.