Cat vor sa dea statele UE la viitorul buget al Europei. Germania "nu ne permitem mai mult de 1% contributie nationala". Statele care contribuie net cer o reducere cu cel putin 100 de miliarde de euro

Statele net contributoare la bugetul Uniunii Europene au cerut limitarea contributiilor nationale pentru bugetul 2014-2020 si scaderea bugetului general cu 100 de miliarde de euro sau chiar mai mult, potrivit declaratiilor reprezentantilor tarilor UE care au participat luni la Consiliul pentru Afaceri Generale de la Bruxelles. Comisia Europeana a cerut, pentru urmatorii sapte ani, un buget de 1.025 de miliarde de euro si doreste sa mentina bugete consistente pentru asa numitele politici traditionale – politica agricola comuna si politica regionala si de coeziune, care au o pondere de peste 70% in bugetul UE.

Majoritatea statelor membre care contribuie cu sume mai mari decat cele pe care le primesc prin politica regionala si de coeziune si prin cea agricola, asa numitele state „net contributoare”, doresc reducerea cu cel putin 100 de miliarde de euro a cheltuielilor cerute de Bruxelles. Bugetele pentru politicile traditionale nu au fost discutate astazi ci doar alocarile pentru capitolele ce tin de securitate, politica externa si administratie.

Ce au sustinut statele net contributoare

Olanda: „100 de miliarde de euro reducere, nu are cum sa fie imposibil. Si noi taiem in carne vie din buget daca este nevoie. Suntem pregatiti sa o facem”, a sustinut Ben Knapen, ministrul olandez pentru Afaceri Europene.

Germania: „Am dori o limita de maxim 1% din bugetul national pentru cheltuielile UE. Este tot ce putem oferi”, a spus secretarul de stat Michael Link.

Austria doreste o reducere cu 100 de miliarde de euro a bugetului pentru 2014 – 2020, a sustinut, la negocierile pentru viitorul buget al UE, secretarul de stat Wolfgang Waldner.

Pozitia cea mai dura a fost exprimata de reprezentantul Suediei in Consiliu, care a spus ca e nevoie de o reducere „mult mai mare decat 100 de miliarde de euro” din cauza riscurilor la contributiile nationale. Astfel, Suedia a cerut inghetarea cheltuielilor administrative ale UE si reduceri de personal mai mari decat cele anuntate deja de Executivul UE. Saptamana trecuta, Parlamentul European a discutat propunerea Comisiei Europene de „ajustare” a veniturilor si politicilor de personal la nivelul institutiilor UE – care au, in total 55.000 de angajati. Reducerile de personal prevazute sunt de 5% la fel ca si cateva interventii asupra varstei de pensionare.

Ce carti joaca Romania pentru viitorul buget al UE

Romania, reprezentata de ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, a sustinut propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget, fiind direct interesata de sume consistente destinate politicii de coeziune pentru 2014-2020.

Romania a mai cerut extinderea aplicarii „conditionalitatilor macro economice” la toate politicile comunitare si nu doar la politica de coeziune. Ungaria a fost prima „victima” a acestor conditionalitati care spun ca, un stat membru poate primi sanctiuni care constau in diminuarea alocarilor nationale din fondurile europene daca nu isi indeplinesc obiectivele privind tintele de deficit bugetar si datorie publica.

Romania a mai cerut ca anumite fonduri – cel european de ajustare la globalizare (n.n prin care UE are posibilitatea sa acorde ajutor financiar specific unor regiuni sau tari in urma inchiderii unor companii sau relocarii acestora in tarile emergente) – sau Fondul European de Dezvoltare sa nu fie incluse in bugetul general, deoarece principiul dupa care pot fi folosite permite accesarea lor „doar atunci cand este nevoie”. Italia nu a sustinut acest considerent.

Comisia Europeana (CE), Parlamentul European, deputati din statele membre, experti din comitetul regiunilor si ai Curtii de Conturi au discutat la sfarsitul saptamanii trecute, la Bruxelles, cum ar fi de acord sa fie impartit bugetul UE pe 2014-2020 si de unde ar trebui sa vina banii. Dezbaterile au pornit de la propunerea Comisiei Europene care a cerut un buget de 1.025 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 ceea ce inseamna o crestere cu aproximativ 4,8% fata de bugetul care se incheie anul viitor. Bugetul UE este compus din contributiile nationale, plus resursele proprii, iar decizia are nevoie de unanimitate in Consiliul European.

Negocierile pentru viitorul buget al UE vor continua pe parcursul acestui an, iar o decizie finala este asteptata in decembrie 2012.