Președintele Vladimir Putin a semnat trei decrete clasificate în urma vizitei neașteptate și neanunțate la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit unui portal de informații juridice din Rusia, citat de publicația independentă rusă The Moscow Times.
Conform portalului, pe 25 august, Putin a semnat trei decrete publice – numerele 608, 609 și 610. Două dintre acestea se referă la înlocuirea ambasadorului rus în Irak, iar cel de-al treilea modifică componența comisiilor pentru problemele persoanelor cu dizabilități și ale veteranilor.
Cel mai recent decret al lui Putin, semnat cu o zi înainte, pe 24 august, purta numărul 604. Acesta autorizează statul să preia „administrarea temporară” a practic oricăror instalații și întreprinderi în cazul în care proprietarii acestora nu au asigurat o protecție adecvată împotriva atacurilor cu drone.
Astfel, alte trei decrete semnate de Putin nu au fost publicate pe portal și sunt clasificate: numerele 605, 606 și 607. Conținutul lor este neclar deocamdată.
O perioadă tensionată
Rămâne neclar și dacă în timpul vizitei sale la Moscova, prima de la invazia Ucrainei, șeful CIA s-a întâlnit cu Putin. Un corespondent la Kremlin, Alexander Iunașev, a scris pe Telegram că președintele a anulat un eveniment pentru care se pregăteau „sute de oameni”, tocmai pentru a participa la o astfel de întâlnire.
Dar Kremlinul a negat acest lucru. „Nu au fost planificate întâlniri cu Putin”, a declarat Peskov pentru TASS.
De ce a venit totuși Ratcliffe la Moscova? Într-un comentariu pentru „The Washington Post”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că Ratcliffe s-a deplasat în capitala Rusiei pentru a desfășura „contacte între agențiile de informații”. Peskov a refuzat să ofere alte detalii cu privire la această vizită.
Cert este că vizita lui Ratcliffe la Moscova a coincis cu o perioadă tensionată în relațiile dintre SUA și Rusia. Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile reciproce cu rază lungă de acțiune.
Unii analiști au avertizat că președintele rus Vladimir Putin ar putea escalada conflictul prin acțiuni militare împotriva statelor NATO, ceea ce ar putea declanșa o nouă criză.
SUA și Rusia se află de asemenea pe poziții opuse în conflictul cu Iranul. Iranul este cel mai important aliat al Moscovei în Orientul Mijlociu, iar Rusia a furnizat Teheranului informații de intelligence privind localizarea resurselor militare americane din regiune.
Luni, Trezoreria SUA a anunțat o campanie amplă de sancțiuni și presiuni diplomatice menită să sufoce economia Iranului.
Informațiile serviciilor secrete americane
The Wall Street Journal a scris că vizita lui Ratcliffe ar putea avea legătură cu informațiile serviciilor secrete americane privind planurile viitoare ale lui Putin referitoare la o nouă mobilizare.
Mai precis, potrivit publicației, personalul militar rus a desfășurat exerciții de mobilizare în regiunea Kaliningrad și în alte regiuni, testând infrastructura Ministerului Apărării în ceea ce privește pregătirea pentru primirea noilor recruți și asigurarea hranei și a armamentului pentru aceștia.
În plus, serviciile secrete americane au primit informații conform cărora Putin ar putea încerca să testeze reziliența NATO.
„Scopul ar fi putut fi acela de a transmite mesajul: «Știm ce puneți la cale și ar fi bine să nu o faceți»”, a declarat pentru WSJ fostul director adjunct al Serviciului Național de Informații al SUA, Bette Sanner.
Potrivit acestuia, vizita ar fi putut avea legătură și cu un armistițiu în Iran, precum și cu includerea unei alte părți în negocieri.
Între timp, presa ucraineană a relatat că scopul lui Ratcliffe ar fi putut fi acela de a discuta un moratoriu între Rusia și Ucraina, privind atacurile asupra sectoarelor energetice și a porturilor.
De asemenea, s-ar fi discutat despre un armistițiu în regiunile Sumî și Harkpv, ca măsuri în direcția unei dezescaladări generale a conflictului.
iPaper, din Marea Britanie, a făcut legătura între vizita lui Ratcliffe și un posibil schimb de prizonieri. În februarie, cu ajutorul CIA, profesorul Mark Vogel, în vârstă de 63 de ani, condamnat pentru trafic de droguri, a fost eliberat dintr-o închisoare rusă, la fel ca jurnalistul Evan Gershkovich și pușcașul marin Paul Whelan, condamnați pentru spionaj.
O vizită scurtă
Serviciile online de monitorizare a zborurilor au atras atenția asupra evenimentului de la Moscova după ce au detectat un Boeing C-17 Globemaster care zbura de la Riga, Letonia, către Aeroportul Internațional Vnukovo din Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliștilor inițial că nu deține informații cu privire la avionul care a aterizat în jurul orei 10:00, ora Moscovei, și a precizat că nu sunt planificate în această săptămână întâlniri între Kremlin și reprezentanți ai administrației Trump.
Ulterior, s-a aflat că Ratcliffe a petrecut aproximativ patru ore la Moscova înainte de a pleca. CIA a refuzat să comenteze.
Ultima vizită cunoscută a unui șef CIA în Rusia a avut loc în timpul administrației Biden. William Burns, pe atunci director al CIA, care fusese anterior ambasador în Rusia, a efectuat cel puțin o călătorie la Moscova în noiembrie 2021.
El l-a avertizat pe Putin să nu invadeze Ucraina, invocând informații colectate de SUA cu privire la planurile acestuia de a lansa un atac pe scară largă. Fără succes.
Contactele SUA-Rusia
Ratcliffe, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Trump, a devenit astfel cel mai recent oficial american care a ajuns la Moscova, după mai multe vizite ale lui Steve Witkoff, emisarul președintelui pentru negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia.
În martie 2025, la scurt timp după învestirea lui Trump, Ratcliffe și Serghei Narișkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, au purtat prima lor conversație telefonică, în cadrul căreia au „discutat aspecte legate de cooperare în domenii de interes reciproc”.
Cei doi au promis, de asemenea, să păstreze un contact regulat pentru a menține stabilitatea în cele două țări și a reduce confruntările dintre ele.
Kremlinul a apreciat menținerea legăturilor între serviciile de informații din Rusia și SUA, chiar și în contextul în care relațiile politice s-au deteriorat în mare măsură din cauza invaziei Ucrainei de către Moscova, a sprijinului acordat de SUA Kievului și a succesiunii de sancțiuni impuse Rusiei.