Ce aer respiră bucureștenii? Avertismentul medicului Beatrice Mahler despre un poluant „extrem de nociv” din Capitală. Cum miroase
Expunerea cronică la hidrogen sulfurat are un important impact fiziologic și psihologic asupra oamenilor, atrage atenția medicul Beatrice Mahler.
Poluarea nu înseamnă doar un miros neplăcut sau o atmosferă apăsătoare, ci declanșează mecanisme biologice complexe care cresc riscul unor afecțiuni grave pulmonare, cardiovasculare și neuroendocrine. Avertismentul a fost transmis vineri de către medicul pneumolog Beatrice Mahler, cu ocazia Zilei Mondiale a Plămânului (25 septembrie).
„Poluarea nu înseamnă doar un miros neplăcut sau o atmosferă apăsătoare. Ea induce mecanisme biologice complexe care potențează și amplifică riscul unor afecțiuni grave: pulmonare, cardiovasculare, neuroendocrine”, a scris Mahler, într-un mesaj publicat pe pagina ei de Facebook.
„În multe zone din Capitală, particulele PM2.5, PM10 și diverse substanțe chimice depășesc frecvent pragurile maxime admise de legislația europeană. Printre acești poluanți, un factor extrem de nociv este hidrogenul sulfurat (H2S)”, spune medicul.
Potrivit lui Beatrice Mahler, expunerea frecventă la H2S, chiar și la concentrații scăzute, are un impact dublu asupra populației: fiziologic și psihologic.
La nivel respirator, este un gaz puternic iritant pentru căile și mucoasa respiratorie, iar expunerea repetată provoacă lăcrimare, senzație de arsură, iritații ale gâtului, tuse seacă și apăsare toracică. La persoanele cu astm, bronșită cronică sau alte afecțiuni pulmonare preexistente, poate declanșa pusee acute prin accentuarea inflamației, explică medicul pneumolog.
Ea indică și efectele sistemice generale: reacțiile organismului care depășesc sfera pulmonară. „Durerile de cap, stările de greață, amețeala, oboseala nejustificată și lipsa poftei de mâncare sunt răspunsuri frecvente la expunerea la mirosuri sulfurate persistente”, mai spune Mahler.
De asemenea, ea menționează și impactul psihologic și stresul cronic: „H2S are un prag olfactiv extrem de scăzut, putând fi detectat de la valori de doar 1-5 µg/m2”.
„Populația expusă constant la mirosul caracteristic de «ouă stricate» are afectată calitatea vieții. Prezența lui continuă, mai ales în timpul nopții, împiedică odihna, provoacă tulburări de somn, anxietate, iritabilitate și un stres cronic secundar care ajunge să suprasolicite sistemul cardiovascular”, a mai explicat Beatrice Mahler, potrivit Agerpres.
În opinia ei, până la aplicarea soluțiilor este nevoie de informare corectă și de implicare reală din partea tuturor, dar mai ales a autorităților responsabile de protecția sănătății publice.