Ce categorii de demnitari trebuie să își declare averile. Proiectul adoptat de Camera Deputaților

Camera Deputaților a adoptat miercuri propunerea legislativă privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrităţii, iar forma votată introduce declarația de interese financiare, pe care demnitarii o vor face publică, însă fără să menționeze sume fixe, ci doar praguri.

Forma inițială a proiectului, unul dintre cele necesare pentru accesarea banilor rămași în PNRR, stabilea că declarațiile de avere și de interese rămân la secret, însă PSD, PNL și USR au căzut de acord și au susținut un amendament care prevede comasarea acestora într-un nou document, declarația de interese financiare, care va fi făcută publică.

Noua declarație îmbină practic declarațiile de avere și pe cele de interese, respectând decizia CCR din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților. 

Cine trebuie să depună declarația de interese financiare

Forma adoptată de Camera Deputaților, care a fost înaintată acum Senatului, forul decizional în acest caz, stabilește 45 de categorii de persoane care trebuie să depună declarațiile:

• Preşedintele României, deputaţii, senatorii, consilierii locali, consilierii judeţeni, preşedinte al consiliului judeţean sau primar;
• primul-ministru, membrii Guvermului prevăzuți la art. 18 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, secretarul general şi secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului;
• consilierii prezidențiali, consilierii onorifici;
• membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
• judecătorii, procurorii, magistrații asistenţi, asimilații acestora, precum şi asistenții judiciari;
• personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătoreşti şi parchetelor;
• judecătorii Curții Constituționale;
• membrii Curții de Conturi, personalul cu funcții de conducere şi de control, auditorii publici externi şi asimilații acestora;
• preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinții de secție;
• personalul instituțiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanțate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;
• persoanele care derulează activităţi de evaluare, selecţie, contractare, verificare, monitorizare sau control al proiectelor cu finanţare nerambursabile din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regională;
• experţii cooptaţi şi experţii în afara organigramei plătiţi din fonduri externe;
• Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
• preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
• membrii Consiliului Concurenţei;
• membrii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
• preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi personalul implicat în activităţile specifice ale Autorităţii;
• preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Comitetului de reglementare şi ai Consiliului Consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energie, precum şi personalul implicat în activităţile specifice ale Comitetului;
• preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, precum şi personalul implicat în activităţile specifice ale Autorităţii;
• preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, precum şi personalul implicat în activităţile specifice ale Autorităţii;
• preşedintele, vicepreşedintele şi membrii consiliului de supraveghere al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate;
• preşedintele şi vicepreşedinţii Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor întreprinderilor Publice;
• membrii Consiliului Economic şi Social;
• membrii Consiliului National pentru Combaterea Discriminării;
• membrii Consiliului National al Audiovizualului;
• membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;
• preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului National de Integritate;
• directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;
• directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
• directorul Serviciului de Informaţii Externe, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
• personalul diplomatic şi consular;
• directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
• directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
• persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;
• persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;
• personalul încadrat în cadrul cabinetelor prevăzute la art. 546 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. ;
• membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ia care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ, direct sau indirect, inclusiv în filiale sau alte dezmembrăminte şi unităţi ale entităţilor enumerate anterior, precum şi în societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care una dintre entităţile enumerate anterior este acţionar majoritar sau semnificativ;
• guvernatorul, prim-viceguvematorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;
• candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar, precum şi candidaţii din partea României la Parlamentul European;
• prefecţii şi subprefecţii;
• înalții funcţionari publici;
• administratorii publici din cadrul unităților/subdiviziunilor administrativ teritoriale;
• conducătorii înstituțiilor publice, autorităților sau a altor persoane juridice de drept public;
• preşedinții, vicepreşedinții, secretarii generali, directorii economici şi/sau trezorierii federațiilor sportive naționale, ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi ai Comitetului Național Paralimpic;
• preşedinții, vicepreşedinții, secretarii şi trezorierii federațiilor şi confederaţiilor sindicale;

Jalon de 770 de milioane de euro

Modificarea legilor integrității, numită în PNRR „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, este una dintre restanțele din PNRR, cu o valoare de 770 de milioane de euro, bani nerambursabili, și ar fi trebuit finalizată în decembrie 2024.

Proiectul a fost trimis în Parlament de ministrul interimar Cătălin Predoiu în 21 iulie 2026, la peste doi ani distanță.

Snoop a scris, în aprilie 2026, că ANI (Agenția Națională de Integritate) a început demersurile pentru republicarea declarațiilor de avere în noiembrie 2025, la jumătate de an după decizia CCR de a nu mai fi publicate, ci doar transmise către agenție. Site‐ul de investigații Snoop arăta încă de atunci că Marinescu lucra la o variantă a declarațiilor de avere care să includă praguri, nu sume fixe.

Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu (PSD), a tergiversat proiectul mai multe luni, însă, în final, se agrease ca declarațiile să fie publicate într-o variantă simplificată, cu praguri în loc de sume fixe, care să respecte decizia CCR din mai 2025. 

Radu Marinescu a explicat pentru HotNews că în momentul în care a preluat funcția de ministru al Justiției a început să lucreze pe proiect alături de ANI. S-a conturat un proiect, apoi, în 2025 ANI a revenit asupra proiectului și a trimis unul nou la finalul anului. Apoi, acest proiect a fost împărțit în două proiecte – un OUG și un proiect de lege. 

OUG-ul conținea, practic, prevederile necesare pentru a nu pierde banii din PNRR, în timp ce proiectul de lege, aproape finalizat, ar fi urmat procedura obișnuită – să fie pus în transparență, să fie dezbătut de politicieni și societatea civilă, a precizat. Marinescu a demisionat din Guvern, iar apoi, noul ministru, Cătălin Predoiu a refăcut, practic, proiectul. 

Forma trimisă de Cătălin Predoiu în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor de avere și de interese nu atrage după sine și publicarea lor.