Ce firme vor să furnizeze expertiză statului pentru reforma pensiilor și cea a salarizării asumate în PNRR: Contractul este estimat la aproape 5 milioane de euro

O singură asociere de firme și institute de cercetare s-a înscris la licitația lansată de Ministerul Muncii pentru obținerea de expertiză necesară celor două reforme asumate prin PNRR, respectiv pensii și salarizare, contract cu o valoare estimată la peste 24,3 milioane de lei (aproape 5 milioane de euro – fără TVA), arată datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Ministerul Muncii a lansat la sfârșitul lunii octombrie 2021 o licitație deschisă pentru achiziția unor servicii de consultanță în cadrul reformei sistemului public de salarizare și a serviciilor de asistență tehnică pentru elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii.

Contractul cu o valoare cumulată de peste 24,3 milioane de lei (fără TVA) este împărțit în 2 loturi:

LOT 1 – Servicii de consultanță în cadrul reformei sistemului public de salarizare
LOT 2 – Servicii de asistență tehnică pentru elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii

În cadrul licitației a fost primită o singură ofertă din partea unei asocieri de firme și institute de cercetare.

Asocierea este formată din:

1. Ernst & Young (lider)
2. Institutul Național de cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS)
3. Radu și Asociații SPARL
4. Ernst & Young Consulting SDN. BHD.
5. Ernst & Young Advisory
6. DC Communication (subcontractant)
7. Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Contractul nu a fost încă atribuit, oferta fiind încă în perioada de evaluare.

I. Reforma pensiilor: Recalcularea tuturor pensiilor e o necesitate – Din cauza inechităților, pensionarii au deschis peste 25.000 de procese în ultimii 5 ani care au dus la costuri de circa 42 milioane de lei pentru stat

Potrivit informațiilor din caietul de sarcini aferent lotului 2 – reforma pensiilor presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii nr. 127/2019, inclusiv eliminând indicatorul “25” determinat pe baza mediei stagiilor de cotizare.

„Prin noul act normativ se urmărește introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, pe parcursul întregii cariere profesionale, în scopul corectării unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii.

Acest aspect poate fi realizat printr-o noua formulă de calcul a pensiei, bazată pe număr de puncte conform principiului contributivității și un mecanism de indexare/majorare, standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care să asigure predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor.”, se arată în caietul de sarcini.

Conform prevederilor noii legislații, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește ca urmare a aplicării principiului adecvării, cu precădere asupra pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

„Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă/ contribuție similare au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aprox. 42 milioane lei. În prezent se află pe rol aprox. 22.000 de dosare. Se estimează că, în caz de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aprox. 50.000 de litigii. Această problemă e în curs de agravare și poate fi rezolvată doar printr-o acțiune asumată de recalculare a tuturor dosarelor.

Creșterea pensiilor mici (și nu numai), prin valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale, în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie pe baza principiului contributivității.

Sunt preconizate o serie de masuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind în dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creșterea vârstei de pensionare, facultativă, la 70 de ani. Se urmărește în acest fel și o egalizare a vârstei de pensionare între genuri, însă cu păstrarea eșalonării vârstei standard de pensionare pentru femei.

Contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Se asigură astfel recomandarea specifică de țară privind sustenabilitatea Pilonului II de pensii.”, se mai arată în caietul de sarcini.

Ministerul Muncii mai arată în caietul de sarcini al licitației că ‘îmbătrânirea demografică, creșterea speranței medii de viață și neaplicarea unui mecanism de indexare exact și predictibil au condus la o slabă sustenabilitate financiară a sistemului public de pensii. Anual sunt transferate pentru plata pensiilor sume importante de la Bugetul de Stat la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. În anul 2019 valoarea subvențiilor primite de la Bugetul de Stat a fost de 2,57 miliarde lei, iar în 2020 aceasta a crescut la 12,45 miliarde lei.’

CITEȘTE CAIETUL DE SARCINI REFORMA PENSIILOR

Ministerul Muncii: Vârsta de pensionare nu va fi majorată, iar stagiul de cotizare nu va fi modificat

Ulterior apariției în spațiul public a informațiilor din caietele de sarcini ale acestei licitații, Ministerul Muncii a ținut să precizeze că:

viitoarea lege nu prevede majorarea vârstei de pensionare, iar proiectul la care se face referire în caietul de sarcini este cel care a fost deja aprobat de Guvern, care este în dezbatere în Parlament și dă posibilitatea rămânerii în activitate până la 70 de ani celor care doresc.
Actuala lege a pensiilor publice (Legea nr. 263/2010) prevede că stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Acest stagiu va rămâne neschimbat în viitoarea lege.

II. Reforma salarizării publice: Trebuie eliminate discrepanțele salariale existente în prezent în sistemul bugetar

În prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate după data apariției Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv luna iulie 2017, ca urmare a modificărilor legislative succesive ale Legii-cadru în vigoare în Parlament, prin care unele categorii de personal au fost favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar, se arată în caietul de sarcini aferent Lotului 1 – reforma salarizării.

În document se spune că „o serie de discrepanțe au apărut și ca urmare a efectelor unor hotărâri judecătorești definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislația anterioară Legii-cadru nr.153/2017.

Obiectivul general al reformei sistemului public de salarizare vizează asigurarea unei politici de salarizare echitabile și sustenabile prin eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de activitate, revizuirea sistemului de acordare a sporurilor precum și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.”

CITEȘTE CAIETUL DE SARCINI REFORMA SALARIZĂRII

Ministrul Muncii a criticat recent ținta de 9,4% din PIB prinsă în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile: Nu înțeleg de ce domnul Ghinea a pus acest obiectiv, în contextul în care media în UE este de 13%

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), a criticat vineri obiectivul din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile să nu depășească 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. ‘Critic acest 9,4% prins în PNRR pentru că nu-l înțeleg. De ce UE are acum 13%, noi prin legea 127 ne-am propus 11,7%, iar domnul Ghinea a spus 9,4%? Eu personal nu înțeleg.’, a declarat Budăi, care a adăugat că pensiile vor fi modernizate.

„Ar trebui să ne spună fostul ministru care a prins acest lucru în PNRR, în contextul in care media UE cu plata pensiilor din sistemul public doar este de 13%. De ce USR și domnul Ghinea i-au vrut săraci pe părinții și bunicii noștri, întrebați-l pe dumnealui.”, a declarat ministrul Muncii.

Cristian Ghinea: Procentul de 9,4% din PIB care a rămas în final în PNRR este mult față de propunerea făcută de Comisia Europeană

În replică, fostul ministru Cristian Ghinea i-a răspuns acestuia pe pagina sa de Facebook, subliniind că sunt țări din estul Europei care cheltuie mai puțin cu pensiile și că Executivul European a propus un procent mai mic.

„Întrebat astăzi dacă vor băga în plată pensiile speciale pentru primari, Budăi execută o piruetă zicând că e vina mea că am negociat o limită de 9,4% din PIB pentru pensii în PNRR. Și că media UE e la 13%.

Ca orice medie, procentul ascunde diferențe mari între țări și nu ajută cu nimic dezbaterea. Așa pot să spun și eu că să crească Budăi pensiile la nivelul din Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Irlanda, Slovacia, Cehia. Ar suna bine dar ar fi o prostie, pentru că toate aceste țări au cheltuieli cu pensiile/PIB mai mici de 9,4%. Toate cheltuie aproximativ 8%. România are acum o cheltuială pensii/PIB de aprox 8%. În linie deci cu cele mai multe țări UE din est.

Problema României, și a altor țări, este deficitul la fondul de pensii care trebuie acoperit în fiecare an de la bugetul mare al țării. Ca să acoperi gaura, trebuie să iei bani de la buget, de unde se duce în deficitul bugetar, de unde preocuparea Comisiei pe subiect.

Nu ar fi elegant din partea mea să dau detalii de la negocieri, dar pot spune că procentul de 9,4% din PIB care a rămas în final în PNRR este mult față de propunerea făcută de Comisia Europeană. Poate nu știți, dar România a fost aruncată de PSD în procedura de deficit excesiv și orice cheltuială trebuie să se raporteze la aceste constrângeri (care nu au legătură directă cu PNRR).

Miza reală nu e media UE, ci cum echilibrăm bugetul de pensii dezechilibrat în mod iresponsabil de PSD. Chiar cu contribuția lui Budăi, care a mai fost ministru și a contribuit la problemă.

Dimpotrivă, 9.4% este un procent care permite creșterea de pensii acum. (..)”, a spus Cristian Ghinea.

Cioloș cere liderilor coaliției eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali: ”România nu-și mai permite o nouă castă de privilegiați”

Liderul USR PLUS, Dacian Cioloș, a cerut luni liderilor coaliției PNL-PSD-UDMR să abroge intrarea în plată de la 1 ianuarie a pensiilor speciale pentru aleșii locali, arătând că România nu-și mai permite ”o nouă castă de privilegiați”.

”Le cer domnilor Cîțu și Ciolacu să explice pensionarilor cu venituri mici pe care îi țin în sărăcie de ce ei și partidele lor se opun eliminării pensiilor speciale pentru aleșii locali, care pot ajunge la 7.000 de lei. În 26 de zile, aceste noi pensii speciale vor intra în plată, dacă nu sunt oprite acum. USR e singurul partid din România care a desființat pensii speciale. Noi am condiționat intrarea la guvernare de desființarea pensiilor speciale pentru parlamentari, lucru care s-a întâmplat”, a declarat Cioloș.