Ce nu spune CEZ pe fata sau despre cum alungam investitorii straini in energie

Zilele trecute CEZ a anuntat ca se retrage din proiectul Energonuclear pentru constructia Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, un parteneriat public privat intre Nuclearelectrica si cateva mari companii energetice private (CEZ, Enel, RWE Power, GDF SUEZ, ArcelorMittal Romania si Iberdrola). Anuntul vine oarecum surprinzator, dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute Ministerul Economiei anuntase intr-un sfarsit lansarea licitatiei pentru constructia celor doua reactoare. De ce se retrage CEZ acum?

Raspunsul este simplu: pentru ca nu are nicio garantie ca statul roman, prin Nuclearelectrica, isi va putea acoperi partea sa de finantare. Statul roman nu are oricum bani sa participe cu 51%, dar nici nu vrea sa renunte la a detine pachetul majoritar de actiuni in Energonuclear. In ultimii trei ani statul a tot ezitat: sa participe cu 25% (cat poate) sau cu 51% (cat ar vrea, dar nu il tine punga)? Daca pana in 2008 eram cat de cat rezonabili, din 2008 incoace sustinem sus si tare varianta cu 51%, desi admitem peste tot ca n-avem bani.

Din 2007 si pana acum cu Energonuclear nu s-a intamplat mai nimic: s-a tot discutat despre cat sa participe statul si cum sa se faca parteneriatul cu privatii. Dar cu cat se intarzie proiectul Energonuclear, cu atat devine mai putin probabil. Tehnologia care va fi folosita la constructia celor doua reactoare (Candu) se invecheste si deja la orizontul de timp despre care discutam azi pentru finalizarea celor doua reactoare, 2016, e la limita profitabilitatii.

Lovitura de gratie care se da proiectului Energonuclear va fi insa infiintarea companiilor integrate Electra si Hidroenergetica. Acesta este motivul principal pentru care CEZ se retrage acum. Pentru Energonuclear, gigantii energetici pun doua probleme. In primul rand, exista riscuri serioase ca Nuclearelectrica nu va avea bani sa participe nici macar cu 25%, daca banii sai vor fi folositi, prin subventie incrucisata, ca sa acopere gaurile negre din compania de lignit SNLO, cu care intra la gramada in gigantul Electra.

A doua problema e ca, din punct de vedere legal, nici nu se stie clar ce companie va participa din partea statului roman la Energonuclear. Pana acum se discuta de Nuclearelectrica, insa aceasta va fi probabil inghitita de Electra; vor fi preluate integral obligatiile Nuclearelectrica de noua companie?

Probabil da, insa orice investitor privat ar avea o retinere. In alte cuvinte, Ministerul Economiei a solicitat oferte ferme de participare a companiilor private in parteneriatul public-privat Energonuclear, insa in acelasi timp nu poate spune ferm cine din partea statului participa!

Tot din cauza celor doua companii integrate CEZ a renuntat si la proiectul de la Galati. La fel se gandesc sa faca si ceilalti investitori straini care intentionau sa construiasca centrale in parteneriat cu Termoelectrica: Borzesti (GDF Electrabel); Braila (EON/Enel); Doicesti (Mechel).

Toate aceste proiecte sunt puse in asteptare de doi ani, iar privatii afirma ca nu criza economica ii impiedica, ci incertitudinea cu privire la infiintarea gigantilor Electra si Hidroenergetica. Toti potentialii investitori privati se opun celor doi giganti. Intr-adevar, cum ai putea concura pe piata cu doua companii care au fiecare cate 44%, respectiv 48%, in timp ce nici unul dintre proiectele enumerate mai sus nu va detine mai mult de 2%?

Poate partea cea mai interesanta e ca proiectul de la Galati era foarte important pentru CEZ inclusiv pentru viabilitatea proiectului de la Cogealac-Fantanele: CEZ avea mare nevoie de electricitatea produsa la Galati pentru echilibrarea sistemului energetic odata ce centralele eoliene ar fi inceput sa produca. Sa nu ne miram, asadar, daca CEZ va anunta si ca renunta la eoliene, dupa ce s-a saturat sa aiba de-a face cu autoritatile romane, si de la centru si cele locale, dupa circul cu impuscaturi de asta vara.

Sa ne asteptam, asadar, ca si ceilalti investitori sa se retraga rand pe rand din Energonuclear, ca si din PPP-urile cu Termoelectrica. CEZ a dat doar startul.

Ana Otilia Nutu este expert infrastructura la SAR si doctorand SNSPA.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro