Ce obține Trump în Groenlanda după ani de presiuni. Acordul va fi semnat marți la ONU
Statele Unite intenționează să reînființeze o bază militară din perioada Războiului Rece în sudul Groenlandei și să înființeze o altă bază pe coasta de est, utilizată în prezent de patrulele daneze cu sănii trase de câini, în cadrul unui acord care urmează să fie semnat marți cu Danemarca și Groenlanda, au dezvăluit pentru Reuters trei surse care cunosc subiectul.
Locațiile respective sunt Narsarsuaq, a cărei populație s-a redus la câteva zeci de persoane de când SUA și-au închis baza militară Bluie West One în anii 1950, și Mestersvig, un avanpost militar folosit de Patrulele cu Sănii Trase de Câini „Sirius”, o unitate a forțelor speciale daneze, au declarat două dintre aceste surse.
Acord pentru „securitatea Groenlandei și Statelor Unite”
Se preconizează că Danemarca, Groenlanda și Statele Unite vor semna noul acord marți, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din New York, la ora 10:30 a.m. ET (17:30 în România).
Textul acordului nu a fost făcut public, iar cele trei persoane familiarizate cu acordul, care au vorbit sub condiția anonimatului, au afirmat că detaliile acestuia nu vor fi finalizate până la semnarea sa.
Guvernele Danemarcei și Groenlandei nu au răspuns imediat la solicitarea de declarații adresată de Reuters. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să comenteze detaliile acordului, repetând o declarație anterioară conform căreia semnarea acestuia marți va „asigura și apăra securitatea Groenlandei și a Statelor Unite”.
Danemarca afirmă că acordul plasează securitatea Arcticii sub supravegherea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), alianța de apărare militară, în loc să o lase exclusiv în seama Statelor Unite și a Danemarcei.
Trump presează de mult pentru ca SUA să controleze Groenlanda
Acordul vine în urma unor luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a afirmat de mult timp că dorește ca SUA să controleze Groenlanda și a refuzat de câteva ori să excludă recurgerea la forța militară sau economică pentru a prelua controlul asupra teritoriului danez semi-autonom.
Sondajele arată că o astfel de idee este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor.
Trump a făcut declarații publice privind Groenlanda încă din primul său mandat la Casa Albă, în 2019, când a spus că a propus să o cumpere de la Danemarca. Premierul danez Mette Frederiksen a calificat ideea drept „absurdă”, iar Trump și-a anulat o vizită programată în Danemarca, spunând că declarația lui Frederiksen a fost „urâtă”.
La începutul anului 2025, cu două săptămâni înainte să preia al doilea mandat de președinte, Trump a spus că nu va exclude folosirea forței pentru a prelua Groenlanda și, tot atunci Donald Trump Jr. s-a dus în Gronelanda și a spus că populația ei ar „beneficia enorm dacă și când va deveni parte a națiunii noastre”.
În martie 2025 vicepreședintele JD Vance a vizita baza SUA din Pituffik și a afirmat că Danemarca nu face o treabă orea bună în a menține Groenlanda în siguranță.
Amenințările lui Trump, care au atins apogeul în ianuarie când a spus că „o să facem ceva, fie că le place sau nu”, au declanșat o criză diplomatică în cadrul NATO și au împins Danemarca și Groenlanda să inițieze negocieri cu Washingtonul.
În timpul Războiului Rece, SUA au avut 17 instalații militare și peste 10.000 de militari în Groenlanda. Astăzi a rămas doar baza spațială Pituffik, cu aproximativ 150 de militari americani.