Ce oferă statul studenților români, în comparație cu alte state europene / Țările din UE care au crescut în ultimele luni bursele studenților 

Discutate la rece, dincolo de orice propagandă politică, sistemele de sprijin pentru studenți își arată cuprinderea, dar și restricțiile și condițiile puse studenților, în funcție de performanță, în mai multe state europene. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de David Leonard Bularca (HotNews, România); Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spania); Marina Kelava (H-Alter, Croația); Theo Anders (Der Standard, Austria); Giota Tessi (Efsyn, Grecia) și Desislava Koleva (Mediapool, Bulgaria).
• „Ne aflăm într-un impas, fondul de burse a scăzut cu 52%”, spune un student român, Sergiu Covaci, președintele ANOSR, organizație care reprezintă studenții din România.

Trei țări din Uniunea Europeană, Croația, Austria și Bulgaria, au mărit bursele studenților în ultimele luni, în contextul unei stagnări economice înregistrate la nivelul UE. În Grecia, principala formă de sprijin pentru studenți, prin care aceștia sunt încurajați să își continue studiile, este oferirea unei indemnizații pentru cazare. 

În alte cinci state UE, printre care și România, principala formă de ajutor pentru studenți sunt bursele, care sunt de mai multe tipuri. 

Cum arată bursele

În România, cele mai frecvente forme de sprijin pentru studenți sunt bursele. Ele se împart în mai multe categorii, unele în funcție și de fiecare universitate, printre care: pentru performanță; de studiu; de merit; pentru învățământ dual; pentru masterat didactic; sociale și sociale ocazionale.

Direct de la bugetul de stat, adică burse oferite de Ministerul Educației, sunt trei tipuri de burse, cu sume diferite, la care fiecare universitate poate adăuga un procent:

• Bursa socială: minim 925 lei (180 de euro);
• Bursa de studiu: 2.165 lei (425 de euro);
• Bursa de doctorat: 3.700 de lei (725 de euro).  

Cum se declină aceste sume la nivel de facultăți? De pildă, bursa de merit la Universitatea din București, la master, este de 950 de lei lunar (186 de euro). 

La Universitatea Politehnică din București bursa de merit este denumită bursă de performanță și este de trei tipuri: sume între 1.100 de lei (215 euro) și 1.500 de lei (294 de euro). 

Criteriile de atribuire a burselor pot diferi, de asemenea, de la o universitate la alta. 

În Spania, rezultatele pot să-ți finanțeze taxa anuală de școlarizare 

La fel ca în România, și în Spania cele mai comune forme de sprijin sunt bursele și ajutoarele directe gestionate de Ministerul Educației și Formării Profesionale și de comunitățile autonome.  

Bursele spaniole pot acoperi taxele universitare, transportul, materialele de studiu sau pot oferi sume fixe în funcție de venit și de reședință, conform jurnalistei Lola García-Ajofrín, de la El Confidencial. 

Bursele publice sunt esențiale pentru a permite studenților cu venituri reduse să urmeze studii universitare în Spania. Datorită acestora, taxele universitare pot fi practic inexistente pentru cei care îndeplinesc criteriile de venit în unele comunități autonome. Acesta este cazul Andaluziei, unde studenții care promovează un număr minim de credite academice în fiecare an pot absolvi fără a plăti taxe anuale de școlarizare.

Deși unele bănci oferă credite destinate studenților, nu există un program al guvernului spaniol în acest sens. 

Austria: Alocație până la 24 de ani și burse majorate

Cea mai importantă formă de sprijin pentru studenții din Austria este bursa de studii, acordată de stat, destinată studenților cu nevoi sociale, evaluată în principal pe baza veniturilor părinților, scrie jurnalistul Theo Anders de la Der Standard. 

Pentru a primi aceste burse, studenții trebuie să demonstreze performanță academică. Un alt sprijin indirect este alocația familială, acordată părinților până la vârsta de 24 de ani a studentului.

Nu există sprijin al statului pentru împrumuturi studențești. La fel ca în Croația și Bulgaria, din 2022, bursele au fost indexate automat cu inflația, însă indexarea alocațiilor familiale a fost eliminată recent, din motive de austeritate.

Zagreb: creștere de 130% a burselor în ultimii 4 ani 

Croația a crescut în anul 2025 bursele pentru studenți, conform jurnalistei Marina Kelava, de la publicația H-Alter. Începând cu 1 ianuarie 2025, plafoanele neimpozabile pentru burse au fost majorate:

• până la 600 euro/lună pentru bursele studențești;
• până la 900 euro/lună pentru bursele de excelență.

În plus, unele burse locale au crescut semnificativ. La Zagreb, de exemplu, cuantumul burselor a crescut cu 130% în patru ani.

Și Bulgaria a majorat bursele studenților din octombrie 2025 

În Bulgaria, statul stabilește în fiecare an numărul de studenți care primesc finanțare de la bugetul de stat pentru studii, în funcție de nevoile de pe piața muncii, scrie jurnalista Desislava Koleva, de la publicația Mediapool. Pentru anul universitar 2025-2026 Bulgaria a subvenționat studiile a 41.566 de studenți. 

Bursele au fost majorate cu 15% în octombrie 2025:

• minimum: 150 leva (aproximativ 75 euro);
• maximum: 250 leva (aproximativ 125 euro).

Cazarea în cămine costă în medie 70 leva/lună (aproximativ 35 euro), comparativ cu chirii private de peste 450 euro/lună. 

Studenții bulgari pot beneficia și de împrumuturi studențești, chiar dacă în ultimul timp interesul studenților pentru acest tip de ajutor a scăzut. În ultimii 15 ani, peste 22.500 de studenți bulgari au contractat împrumuturi, iar suma totală se ridică la aproape 89 de milioane de euro.

Peste 40.000 de studenți din România au rămas fără bursă în ultimul an

Cheltuielile lunare ale unui student în România ajung la 2.000 de lei (aproximativ 390 de euro), conform Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). 

„Bursele reprezintă un sprijin real pentru tineri și contribuie în privința menținerii acestora în parcursul educațional, însă aproximativ 44.000 de studenți au rămas fără burse în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025”, conform reprezentanților studenților. 

Studenții din România cu note bune pot locui în căminele studențești, unde plătesc o chirie mai mică, însă uneori condițiile nu sunt cele mai bune. În ultimul timp, autoritățile au început renovarea anumitor unor cămine studențești prin fonduri din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Transportul cu trenul pentru studenții din România

Toți studenții înscriși la o facultate acreditată în România au 90% reducere pentru transportul din localitatea unde au domiciliul spre orașul în care sunt la facultate și invers. În trecut, studenții aveau gratuitate 100% pe orice rută feroviară. 

Toți studenții beneficiază și de asigurare medicală, precum un angajat obișnuit care își plătește dările la stat, iar anii petrecuți în facultate sunt luați în calcul la vechimea în muncă. 

La toate acestea se adaugă și locurile bugetate de la stat pentru studenții cu note bune. Fiecare facultate are atât la nivelul de licență, cât și la cel de masterat, câteva locuri bugetate, iar asta înseamnă că studenții cu cele mai bune rezultate nu trebuie să plătească taxa anuală de studii. 

Facultate gratuită pentru majoritatea studenților din Croația

Și în Croația cea mai întâlnită formă de sprijin din partea Guvernului pentru studenți sunt bursele. Aici, majoritatea studenților care sunt înscriși la o facultate cu frecvență zilnică nu plătesc taxe de școlarizare, explică jurnalista Marina Kelava, de la publicația H-Alter.

Dreptul la scutirea de taxă se acordă următoarelor tipuri de studenți:

• studenților cu frecvență înscriși pentru prima dată în anul I;
• studenților din anii superiori, cu condiția să fi obținut cel puțin 55 de credite ECTS (sistem standard european care măsoară volumul de muncă al unui student într-un program de studii) în anul universitar precedent.

Croația acordă burse pentru diferite categorii de studenți:

• burse pentru studenți din domeniile STEM, adică Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică (aprox. 1.300 burse, între 300 și 600 euro/lună);
• burse pe criterii socio-economice (aprox. 12.000 burse, în valoare de 200 euro/lună, timp de 9 luni).

Autoritățile locale oferă frecvent burse. De exemplu, Primăria Zagreb acordă burse de 540 euro/lună. 

Și studenții din Croația beneficiază de cazare subvenționată în cămine, subvenționarea meselor în căminele studențești, de asigurare medicală și transport gratuit cu trenul. În Croația nu există împrumuturi publice subvenționate. 

Grecia oferă bani de cazare

În Grecia studenții sunt ajutați de stat în principal printr-o indemnizație de cazare, care se ridică la 1.500 de euro pe an în Atena și Salonic și ajunge la 2.000 de euro în alte regiuni, conform jurnalistei Giota Tessi, de la publicația Efsyn. 

În Grecia există și împrumuturi bancare special concepute pentru studenți, precum și deduceri fiscale limitate. Criza costului vieții nu a dus la măsuri majore noi, mai ales pentru că sprijinul oferit până acum este deja insuficient, mai ales pentru studenții care studiază departe de casă, care sunt nevoiți să muncească.

Creditele pentru studenții din România, momentan incerte

Până în anul 2024, studenții puteau accesa credite de nevoi personale, cu sprijinul statului român. Suma maximă pe care o puteau împrumuta era de 75.000 de lei, pentru o perioadă de până la cinci ani. Dobânda era subvenționată 100% de către Guvernul României, conform uneia dintre băncile partenere, Libra Bank.

În anul 2024, s-a stabilit un fond maximal pentru un număr de 5.556 de beneficiari în cazul programului StudentInvest, conform Ministerului Muncii, coordonatorul programului început în 2022. 

Nu este clar, pentru moment, dacă programul StudentInvest va continua în anul 2026. HotNews a întrebat oficiali din Guvern, iar aceștia au explicat că pentru moment nu a fost luată o decizie: „Se va stabili la alcătuirea bugetului”. 

Săptămânile acestea la nivelul coaliției de guvernare se discută bugetul pentru anul 2026, care ar urma să fie votat în Parlament după jumătatea lunii februarie. 

Proteste pentru finanțarea educației, la Madrid

Criza financiară a dus și în Spania la unele reduceri de finanțare, însă nu la nivel național. În Madrid, la începutul acestui an mii de persoane au protestat, într-un marș pentru educația publică organizat de studenți, profesori și sindicate, ca reacție la „tăieri și privatizare”. 

Protestatarii au denunțat lipsa de finanțare a universităților publice, problemele legate de obținerea stagiilor de practică în învățământul profesional și „privatizarea” în creștere, cerând totodată reducerea normei didactice pentru cadrele universitare și creșterea numărului de locuri publice la toate nivelurile.

Astfel de proteste au avut loc și în România, anul trecut, atât din partea studenților nemulțumiți de tăierea burselor, cât și din partea profesorilor și elevilor. 

Student român: „Ne aflăm într-un impas, fondul de burse a scăzut cu 52%”

Președintele ANOR, Sergiu Covaci, a spus, într-un răspuns pentru HotNews, că România mai are multe de recuperat în comparație cu alte țări europene atunci când vine vorba despre bursele pentru studenți, cazare și transport.

„Spațiile de cazare nu sunt suficiente pentru studenți, acoperă maxim 25-30% din numărul total de studenți, iar calitatea unora lasă de dorit. Transportul, știm foarte bine situația, 90% acordat limitat, doar pe o rută, generând un impediment atât în folosirea aplicației de achiziționare, dar totodată reprezentând un regres și o decizie fără precedent pentru facilitățile oferite în România și alte state UE”, a explicat Covaci.

Reprezentantul studenților spune că la capitolul „burse” România se află într-un impas, pentru că fondul acestora a scăzut cu 52%: „Ele nu se mai acordă pe întregul an calendaristic, iar studenții de la taxă nu sunt eligibili pentru aceste burse”. 

„Sigur, există diverse propuneri în spațiul public, inclusiv aceste variante de oferire de credite pentru studenți, însă această propunere este doar o manieră elegantă de a muta responsabilitatea statului de a oferi tinerilor un parcurs educațional gratuit pe umerii acestora. De fapt, este chiar o capcană, în care tineri din mai multe state au căzut fiind de acord cu implementarea acestor sisteme”, a încheiat Sergiu Covaci. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.