Ce poate însemna venirea unui miliardar la putere într-una dintre țările cele mai dezvoltate ale Europei de Est

Fostul premier populist Andrej Babiš este în pole position pentru a recâștiga puterea la Praga, iar Kievul, Bruxelles-ul și restul lumii au semne de întrebare și îngrijorări că Cehia ar putea urma Ungaria și Slovacia pe calea profund eurosceptică și pro-rusă. Ziaristul ceh Petr Jedlicka spune pentru HotNews că, dacă ANO va prelua puterea, lucrurile vor fi mai nuanțate, iar Babiš va fi mai pragmatic deoarece este interesat de asta. Sprijinul pentru Kiev ar putea avea însă de suferit. 

• Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de Adrian Cochino (HotNews.ro), cu ajutorul jurnalistului ceh Petr Jedlicka (Denik Referendum).

Partidul de dreapta ANO și liderul său, fostul premier miliardar Andrej Babiš, au prima șansă să câștige alegerile legislative din 3-4 octombrie din Cehia și să se întoarcă la guvernare, dar mai multe semne de întrebare rămân în privința formei pe care o va lua viitorul executiv de la Praga. 

Atât Bruxelles-ul, cât și Kievul urmăresc îndeaproape scrutinul. 

De la începutul invaziei rusești pe scară largă, în 2022, Cehia a fost una dintre cele mai importante aliate ale Ucrainei în Europa, iar inițiativa sa s-a dovedit a fi foarte folositoare în aprovizionarea Kievului cu obuze de artilerie. 

Babiš și Viktor Orbán

Rezultatul alegerilor ar putea remodela însă politica externă a Pragăi și ar reduce rolul său în sprijinirea Ucrainei, spune pentru HotNews jurnalistul Petr Jedlicka, de la publicația cehă Denik Referendum.

Criticii au avertizat de asemenea că relațiile bune ale lui Babiš cu Viktor Orbán și Robert Fico vor consolida alianța euroscepticilor din UE.

Lucrurile sunt mai nuanțate, și în vreme ce Babiš ar putea vota alături de omologii din Ungaria și Slovacia, aceste alianțe vor fi mai degrabă ad-hoc, anticipează Jedlicka.

„Este economia”

De altfel, nu politica externă a ANO pare să-i fi adus succesul în sondaje, ci mai degrabă concentrarea partidului pe problemele economice și sociale.

După ani de inflație, măsuri de austeritate și o criză a costului de trai, această strategie pare să dea roade. 

Sondajele actuale arată că ANO este susținut de aproximativ 30-32% dintre alegători.

În acest timp, alianța de centru-dreapta aflată acum în guvernul premierului Petr Fiala – compusă din Partidul Civic-Democrat (ODS), Creștin-democrații (KDU-CSL) și TOP 09, alături de formațiunea STAN („Primarii și Independenții”) – ar aduna doar aproximativ 20%.

Dar, deși victoria pare asigurată, guvernarea ar putea reprezenta o problemă. 

Jocul alianțelor

„Dacă ANO nu obține majoritatea de unul singur (iar asta reprezintă o probabilitate de aproximativ 85%), scenariul cel mai probabil în prezent este un guvern ANO minoritar, susținut de formațiuni naționaliste populiste mai radicale”, explică Jedlicka.

Candidați pentru alianța cu ANO sunt partidul de exprema-dreaptă Libertate și Democrație Directă (SPD), condus de Tomio Okamura și blocul Stačilo! (care a unit comuniștii și alte forțe de stânga). 

Ambele s-au pronunțat împotriva ajutorului oferit Ucrainei și au frecvent poziții interpretate drept favorabile Rusiei. 

Partidul Automobiliștilor

Un alt posibil candidat pentru alianța cu ANO este gruparea radicală conservatoare Motoristé sobě, Partidul Automobiliștilor, care militează pentru drepturile posesorilor de mașini în fața politicilor climatice ale UE.    

„Neoficial, știm deja despre negocierile preelectorale privind posibile posturi ministeriale, pe care ANO este dispus să le acorde „experților independenți” nominalizați de SPD, Stačilo! sau Partidului Automobiliștilor unui guvern minoritar în schimbul sprijinului. Este aproape sigur că ANO va avea în cele din urmă majoritatea într-una dintre aceste combinații”, spune jurnalistul ceh.

Există însă și o altă posibilitate, una redusă, ca partidele care se opun ANO și aliaților săi să reușească să mobilizeze suficienți alegători pentru a crește rata de participare la vot atât de mult încât două partide din tabăra pro-Babiš să nu depășească pragul de 5% necesar intrării în parlament – în special Stačilo! (care în prezent are 7% din voturi) și Automobiliștii (care în prezent au aproximativ 5%).

În acest caz, s-ar putea ca ANO și SPD  – care este creditat cu 13% – să nu poată forma împreună o majoritate și aceeași coaliție anti-Babiš formată din cinci partide, care a venit la putere după alegerile din 2021, să guverneze din nou, spune Jedlicka.

„Rolul președintelui Pavel în formarea unui nou guvern poate fi crucial, dar nu va schimba radical situația”

Analiștii au avertizat că cel mai radical scenariu ar fi o coaliție între ANO și SPD, un partid care solicită public organizarea unui referendum privind aderarea Cehiei la UE și NATO.

Președintele ceh Petr Pavel a declarat că nu va accepta un ministru care pune la îndoială locul Pragăi în cadrul acestor două instituții, considerate piloni nenegociabili ai politicii externe cehe.

Jurnalistul Denik Referendum subliniază însă că, în vreme ce rolul președintelui Pavel în formarea unui nou guvern poate fi crucial, acesta nu va schimba radical situația.

„Pavel ar putea refuza să-l numească pe Babiš în funcția de prim-ministru din cauza proceselor sale judiciare în curs, dar în acest caz Babiš își va pune la bătaie o marionetă și va conduce totul din culise”, spune Jedlicka.

Curtea Supremă din Cehia i-a încurcat socotelile lui Babiš chiar anul acesta, anulând o achitare pronunţată de Tribunalul din Praga într-un dosar care acuza fraudarea unor subvenţii în valoare de două milioane de euro.

Pavel ar putea refuza, de asemenea, unele numiri ministeriale. Realist vorbind, însă, acest lucru se poate întâmpla doar în cazul numirii unor personalități puternic pro-ruse sau extrem de controversate în ministerele importante, crede jurnalistul.

În general, Petr Pavel a susținut în mod constant că președintele ar trebui să modereze și să reprezinte, nu să creeze un alt centru de putere alături de guvern și de majoritatea parlamentară. 

„Nu se așteaptă ca Pavel să se opună în mod semnificativ rezultatelor alegerilor și formării guvernului ANO. El însuși trimite semnale destul de clare în acest sens”, spune Jedlicka.

ANO s-a mutat spre dreapta, dar nu încurajează ieșirea din UE și din NATO

Comentatorii au observat că, prin comparație cu primul mandat al lui Babis, din perioada 2017-2021, ANO s-a deplasat semnificativ către dreapta – cu critici la adresa politicilor UE, în special pe tema migrației și a mediului, la adresa susținerii Pragăi pentru Ucraina și admirație pentru mișcarea MAGA a lui Donald Trump.  

Ilustrativ a fost faptul că ANO a părăsit grupul său politic european, Renew Europe, pentru a cofonda „Patrioți pentru Europa”, unde europarlamentarii săi stau acum alături de partidul Fidesz al lui Orban, Adunarea Națională din Franța și Partidul Libertății din Austria, printre altele.

O alianță cu SPD – parte a grupului politic „Europa Națiunilor Suverane” – ar însemna încă un pas spre dreapta și spre euroscepticism. 

Însă analiștii cred că ANO nu se va grăbi să îmbrățișeze poziția radicală anti-UE și anti-NATO a SPD. 

Numărul doi din ANO, Karel Havlicek, a subliniat că „orice discuție despre ieșirea din UE și NATO este exclusă”.

De altfel, ANO nu este singurul eurosceptic din mainstreamul scenei politice din Cehia. 

Publicația Balkan Insight a observat că printre aliații din Parlamentul European ai Partidului Democrat Civic (ODS) al premierului Fiala se numără, de exemplu, Partidul Lege și Justiție din Polonia, Frații Italiei sau Alianța pentru Unirea Românilor lui George Simion – toți membri ai grupării Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

Pragmatism

Jurnalistul Denik Referendum crede și el că ANO nu va susține un „Czexit” – o ieșire din UE. 

Babiš și ANO nu sunt în mod inerent pro-ruși și nici nu au sentimente pro-rusești, cum se întâmplă în cazul Fico și partidului său Smer în Slovacia, spune Jedlicka.

De fapt, om de afaceri prosper, proprietar de companii agricole, Babiš depinde de subvențiile europene, care i-au adus nu doar dosare de corupție, dar i-au crescut și afacerea. 

Jurnalistul se așteaptă prin urmare la pragmatism.   

„Babiš este preocupat în primul rând de puterea, prestigiul și beneficiile pentru afacerile sale. Iar companiile sale depind de stabilitatea pieței unice europene. De aceea, este aproape imposibil ca ANO să scoată Cehia din UE”, crede Jedlicka.

La Bruxelles, adaugă jurnalistul, Babiš va încheia probabil o coaliție la vot cu Fico și Orbán, dar numai una ad hoc, atunci când îi convine – nu permanent, din convingeri ideologice sau geopolitice.

Reținerea lui Babiš a fost vizibilă și în campanie.   

În anii precedenți, Babiš i-a susținut deschis pe Fico și Orbán și a folosit politicile lor ca model, dar din toamna trecută a încetat să mai facă acest lucru și nu mai vorbește deloc despre ei, observă Jedlicka.

Modificarea politicii privind Ucraina

Sprijinul pentru Kiev ar putea avea cel mai mult de suferit. 

„Babiš se joacă tot timpul cu narațiunile rusești. Da, este nesigur în ceea ce privește securitatea. Este membru al organizației Patriots for Europe, care a promovat atât de multe narațiuni rusești în Europa, în Parlamentul European. Este un mare prieten al domnului Orbán și ar dori să ne atragă în acest tip de politică”, a declarat ministrul de Externe ceh Jan Lipavský pentru Politico. 

ANO nu susține Ucraina la fel de clar ca actualul guvern și mai degrabă manevrează în funcție de starea de spirit actuală a majorității societății. 

„La asta se va adăuga poziția potențialilor aliați, partide care sunt direct sau indirect pro-ruse. Prin urmare, se așteaptă o anumită schimbare în politica externă în ceea ce privește afacerile ucrainene, deși nu la extremitatea maghiară”, spune Jedlicka. 

De exemplu, Babiš nu mai dorește să susțină inițiativă privind muniția, în cadrul căreia Republica Cehă cumpără muniție sovietică veche din diferite părți ale lumii, obuze de artilerie, cu banii țărilor occidentale și o trimite în Ucraina.

În cazul NATO, guvernul ANO va susține mai degrabă continuarea înarmării în cadrul NATO, spune Jedlicka. 

Reprezentanții ANO critică spre exemplu achiziționarea de avioane F-35, dar vor să folosească acești bani pentru consolidarea apărării antiaeriene, conchide Jedlicka.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.