Ce se întâmplă cu declarațiile de avere ale politicienilor din Europa, în timp ce în România demnitarii și le țin la secret și e blocaj între Parlament și CCR. Cinci modele diferite

Legea Integrității din România se întoarce în Parlament pentru a fi modificată după ce Curtea Constituțională a declarat luni neconstituționale mai multe prevederi din forma adoptată de legislativ. Printre prevederi se numără cea privind declarațiile de interese financiare. Acestea veneau să înlocuiască declarațiile de avere din actuala lege, care nu mai sunt publice după o decizie CCR din mai 2025. Care sunt regulile în alte state europene? 

• Austria și Bulgaria au legislații diametral opuse. În timp ce Bulgaria publică în întregime declarațiile de avere ale demnitarilor, în Austria nicio declarație nu este publică. 
• Franța are un regim hibrid unde pentru anumite categorii declarațiile sunt publice online, altele pot fi consultate la sediul prefecturilor, iar altele rămân la secret.
• Cum este situația în Spania sau Lituania?
• Articolul este parte a proiectului transfrontalier PULSE. A fost scris de Sebastian Pricop, cu contribuții de la Justė Ancevičiūtė (Delfi/Lituania), Sebastian Fellner (Der Standard/Austria), Gian-Paolo Accardo (VoxEurop/Franța), Beatriz Parera (El Confidencial/ Spania) și Krasen Nikolov (Mediapool, Bulgaria)

Cine depune declarațiile de avere 

În Franța, aproximativ 18.000 de funcționari publici au obligația de a depune declarații de avere și de interese la Înaltă Autoritate pentru Transparența Vieții Publice (HATVP), instituită prin legile privind transparența din 2013, potrivit publicației partenere VoxEurop.

Printre categoriile vizate se numără: membrii guvernului (miniștri și secretari de stat); membrii Adunării Naționale, ai Senatului și ai Parlamentului European; președintele Republicii; înalții funcționari executivi locali (primarii localităților cu peste 20.000 de locuitori, președinții de regiune și de departament, precum și consilierii delegați); membrii autorităților administrative independente (AAI); membrii cabinetelor ministeriale; înalții funcționari publici care exercită responsabilități economice sau financiare; și directorii marilor întreprinderi publice. 

În Austria, legislația în vigoare se aplică miniștrilor, secretarilor de stat și membrilor guvernelor regionale. Aceste persoane care dețin funcții publice sunt, de asemenea, supuse unei interdicții privind exercitarea unei activități profesionale în afara funcției, ceea ce înseamnă că nu au voie să desfășoare o altă activitate remunerată, potrivit Der Standard. 

Membrii Parlamentului național și ai parlamentelor regionale au obligația de a-și declara veniturile regulate. Normele din cele nouă provincii pot varia în anumite cazuri.

În Spania, regele face excepție. Dar și-a depus totuși declarația 

Membrii Guvernului din Spania, inclusiv prim-ministrul și miniștrii, secretarii de stat și alți înalți funcționari ai Administrației Generale a Statului au obligația de a depune declarații de avere. La fel ca și deputații și senatorii, care se supun propriilor norme privind „declarațiile de avere, activități și interese”. În plus, anumiți funcționari publici regionali și locali trebuie să depună declarații în conformitate cu legislația specifică aplicabilă fiecărei comunități autonome sau autorități locale, potrivit El Confidencial.

Exceptat de la depunerea declarației de avere este Regele. Cu toate acestea, Felipe al VI-lea și-a depus declarația de avere, în 2022. A fost o încercarea de a stinge din criticile asupra Casei Regale pornite de la tatăl său, Juan Carlos, care a abdicat în 2014 și a plecat în exil în 2020, după dezvăluirile despre nereguli financiare și scandaluri din cauza vieții sale private.

Regele Felipe a declarat o sumă totală de 2.573.392 de euro, din care 2.267.942,80 euro în depozite în conturi curente sau de economii și 305.450 de euro opere de artă, antichități și bijuterii personale.

În Lituania, aproape 100.000 de persoane depun declarație de avere 

Potrivit Inspectoratului Fiscal de Stat din Lituania, țară cu aproximativ 2,8 milioane de locuitori, aproape 96.000 de persoane au fost obligate să depună declarații de avere în 2026, ca urmare a funcțiilor ocupate în 2025, relatează Delfi.

Printre cei care trebuie să își declare averile se numără politicienii de stat și membrii familiilor acestora, funcționarii publici și membrii familiilor acestora, judecătorii, procurorii, notarii, executorii judecătorești, directorii și directorii adjuncți ai întreprinderilor de stat și municipale, directorii și directorii adjuncți ai anumitor instituții publice și bugetare, directorii și directorii adjuncți ai instituțiilor de învățământ superior de stat, membrii anumitor comisii și consilii de stat. 

Categoria „politicienilor de stat” include, printre alții, președintele republicii, deputații din Parlament (Seimas), membrii Guvernului și primarii.

Două instituții colectează declarații de avere în Bulgaria

Peste 12.400 de funcționari publici au obligația de a depune declarații anuale de avere la Curtea de Conturi a Bulgariei. Printre aceștia se numără președintele și vicepreședintele, toți membrii Guvernului și ai Parlamentului, membrii autorităților de reglementare independente, înalți oficiali din armată și din serviciile de informații, directorii companiilor de stat și mulți alții.

Pentru sistemul judiciar se aplică un sistem separat. Aproximativ 4 400 de judecători, procurori și magistrați de instrucție sunt obligați să depună declarații de avere la Inspectoratul Consiliului Superior al Magistraturii.

În România, potrivit legii 176/2000, declarații de avere sunt depuse de o gamă largă de persoane în funcții publice, precum președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, europarlamentari, prefecți sau aleși locali.

De asemenea, depun și directorii serviciilor secrete, judecătorii CCR, magistrații, cei din conducerile instituțiilor publice, precum și funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special, care își desfășoară activitatea în cadrul tuturor autorităților publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituțiilor publice. (Lista integrală, AICI)

Sunt sau nu sunt publice declarațiile de avere?

În Franța, sunt reguli mixte privind consultarea declarațiilor de avere și de interese.

Sistemul din Franța este structurat pe niveluri. Declarațiile de avere ale membrilor Guvernului sunt publicate online de către HATVP. 

În cazul deputaților, senatorilor și europarlamentarilor, declarațiile de avere pot fi consultate personal la prefecturi, dar nu online. Pentru restul categoriilor, declarațiile de avere nu sunt publice. 

În schimb, declarațiile de interese sunt publicate online pentru membrii Guvernului, pentru deputați, senatori, europarlamentari și aleși locali.

La publicare, anumite date sunt ascunse, precum: numele soților/soțiilor, adresele personale și detaliile instituțiilor bancare.

Austria nu publică nicio declarație de avere

Declarațiile politicienilor nu sunt publice, indiferent de funcția pe care o ocupă. Acestea sunt transmise exclusiv președintelui Curții de Conturi. 

În cazurile de „creșteri extraordinare ale averii”, președintele Curții de Conturi are obligația de a raporta acest lucru președintelui Parlamentului sau președintelui Parlamentului provincial. 

În cazul în care un politician deține mai mult de 25% dintr-o firmă, aceasta nu poate beneficia de contracte publice la nivelul respectiv de administrație, nici direct, nici indirect.

Lituania nu le publică în original

Anumite date din declarațiile de avere sunt publice în Lituania, dar nu toate declarațiile sunt accesibile publicului.

Inspectoratul Fiscal de Stat publică extrase din datele declarațiilor de avere pentru categoriile de persoane ale căror date trebuie făcute publice conform legii. Acestea nu reprezintă declarațiile originale complete.

În 2026, Inspectoratul Fiscal de Stat a publicat puțin peste 45.000 de extrase publice din declarațiile de avere pentru anul 2025, dintr-un total de 96.000 de declarații depuse. Prin urmare, obligația de a depune o declarație de avere nu înseamnă automat că datele din declarația respectivei persoane sunt disponibile publicului.

Extrasele publice sunt disponibile pe site-ul Inspectoratului Fiscal de Stat și permit utilizatorilor să vizualizeze informații pe categorii de bunuri.

Există excepții legale de la publicare. Nu sunt făcute publice declarațiile militarilor, ofițerilor de informații și ale procurorilor.

Bulgaria le publică integral

Spre deosebire de Lituania, Bulgaria publică în integritate declarațiile de avere în model similar celui care exista în România până a intervenit decizia de anul trecut a Curții Constituționale.

În România, Curtea Constituțională a trecut averile la secret

În România, declarațiile de avere erau depuse obligatoriu pe site-ul Agenției Naționale de Integritate până la decizia Curții Constituționale din mai 2025.

Articolul declarat neconstituțional prevedea: „Agenţia asigură afişarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se menţin pe pagina de internet a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestuia şi se arhivează potrivit legii”. 

După decizia CCR, publicarea declarațiilor de avere nu mai este obligatorie. Cu puține excepții, precum Nicușor Dan, Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu, ele au rămas anonime.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie au avertizat că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).

Pentru a nu pierde 771 de milioane de euro prin PNNR, Parlamentul a trebuit să modifice acum Legea integrității. Noua lege, care a trecut de Parlament în luna iulie, prevede ca demnitarii să publice o declarație de interese financiare – o combinație între declarația de avere și cea de interese. Acestea vor fi făcute publice, dar în ele nu vor apărea sume fixe, ci doar praguri. Adică un demnitar va declara doar că are între 25.000 și  50.000 de euro, de exemplu. Nu mai apar exact localitățile în care sunt imobilele, terenurile, ci doar suprafața, anul și modul în care a fost dobândit. Prețul va fi indicat tot cu praguri, fără suma exactă.

Legea a fost atacată la Curtea Constituțională, care a decis, în 17 august, că este neconstituțional ca demnitarii să publice declarațiile de interese financiare.

Pentru ca noua lege a integrității să meargă mai departe, Parlamentul trebuie să elimine amendamentul declarat neconstituțional de CCR. Apoi, președintele Nicușor Dan fie promulgă legea, fie o retrimite în Parlament pentru reexaminare.

Ce conțin declarațiile de avere

Declarația de avere din Franța cuprinde: bunuri imobiliare (la valoarea de piață); participații și acțiuni în societăți comerciale; conturi bancare și economii (solduri); polițe de asigurare de viață; autovehicule; bunuri mobile cu o valoare de peste 10.000 de euro; alte active, inclusiv opțiuni pe acțiuni și numerar de peste 10.000 de euro; precum și pasive, inclusiv împrumuturi și datorii.

Activele în criptomonede nu sunt menționate în mod explicit ca o categorie separată în actualul ghid. Ele sunt incluse la categoria „alte active” dacă valoarea lor depășește 10.000 de euro.

Declarația de interese cuprinde activitățile profesionale, funcțiile voluntare, funcțiile de conducere în cadrul societăților comerciale și participațiile la capitalul social. 

În schimb, în Austria, criteriile nu sunt la fel de ample ca în Franța. Politicienii trebuie să declare bunurile imobiliare, activele financiare (de exemplu, depozitele bancare și acțiunile), societățile comerciale și participațiile la societăți comerciale, precum și datoriile. Alte tipuri de active nu sunt cuprinse în aceste norme.

În Spania, membrii Guvernului și alți înalți funcționari publici trebuie să-și declare toate bunurile, drepturile și obligațiile financiare, inclusiv bunurile imobiliare, conturile bancare și depozitele, investițiile și datoriile. 

Veniturile și activitățile sunt declarate separat prin declarația de activități și documentația fiscală. 

Autovehiculele sunt incluse în categoria bunurilor, dar nu constituie o categorie legală distinctă. Cadourile și criptomonedele nu sunt menționate în categorii separate în declarația standard, deși pot face obiectul altor norme aplicabile.

Praguri diferite pentru depunerea declarațiilor de avere

În Lituania, politicienii sunt obligați să treacă în declarațiile de avere bunuri imobile (inclusiv clădiri neterminate), bunuri mobile precum autovehiculele; conturi bancare, titluri sau împrumuturi dacă trec de 1.500 de euro. 

Criptomonedele sau alte active digitale nu figurează ca o categorie separată de active în lista oficială.

Politicienii și funcționarii publici din Bulgaria  au obligația de a declara toate bunurile mobile și imobile, precum și sumele de bani deținute fie în numerar, fie în conturi bancare, a căror valoare totală depășește 5.000 de euro.

De asemenea, sunt trecute datoriile și împrumuturile cu o valoare totală mai mare de 5.000 de euro, inclusiv dobânzile convenite; veniturile din muncă și alte venituri care depășesc 5 000 de euro; bunurile imobile și autovehiculele deținute de partenerii de viață și de membrii familiei, în cazul în care valoarea acestora depășește 5.000 de euro; plățile care depășesc 500 de euro.

În România, prin forma actuală a legii, declarația de avere are următoarele capitole: terenuri, clădiri, autovehicule, bijuterii, obiecte de artă, bunuri mobile înstrăinate de peste 3.000 de euro, active financiare, datorii, cadouri, venituri ale membrilor familiei. 

Declararea veniturilor membrilor familiei

În România, prin legea în vigoare demnitarii nu mai sunt obligați să treacă în declarațiile de avere și veniturile soțului sau soției și ale copiilor aflați în întreținere. Decizia a fost luată tot de Curtea Constituțională, în mai 2025, atunci când averile demnitarilor au fost trecute la secret. 

În motivarea deciziei de anul trecut, prin care a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea integrității, judecătorii invocă un document din 2023 în care Parlamentul European analizează situația în statele Uniunii Europene: 

„Astfel, este de menționat că la nivelul instituțiilor europene nu se solicită declarații de avere, ci doar așa-numite declarații de interese financiare. Într-un studiu realizat în anul 2023 de Serviciul de cercetare al Parlamentului European se arată că, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar 10, în afară de România, impun membrilor parlamentelor naționale să își declare averea (Belgia, Bulgaria, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovenia), iar, dintre acestea, în 3 state declarațiile de avere nu sunt aduse la cunoștința publicului prin nicio modalitate, fiind depuse la organisme competente însărcinate cu analiza acestora (Belgia, Franța, Slovenia), în altele publicarea fiind doar parțială (Cipru și Portugalia). Totodată, din același studiu reiese că 15 dintre statele membre UE nu solicită declaranților să furnizeze date referitoare la soți sau la alte rude”. 

Totuși, Curtea propunea atunci ca declarațiile de avere și de interese să fie înlocuite de declarații de interese financiare, precum cele menționate atunci când în motivarea deciziei judecătorii amintesc de procedura instituțiilor europene. 

În motivarea aceleiași decizii, Curtea spune că declarațiile de avere se întocmesc pe proprie răspundere, deci declarantul nu poate completa, pe propria răspundere, averea unei alte persoane – în speță soțul, soția sau copiii. 

AUR a introdus o astfel de prevedere în noul proiect de modificare a legii, care a trecut acum de Parlament, dar judecătorii Curții au decis că este neconstituțională. 

Amendamentul AUR declarat neconstituțional: „Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare cu acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, cu președinții de Consilii Județene, cu șeful cancelariei prim-ministrului, cu secretarii de stat, cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu subsecretarii de stat, precum si cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și declarațiile de interese”. 

În amendamentul picat la CCR a fost inclustermenul de „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. A fost considerată o mutare care o viza direct pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru. În timpul dezbaterilor pe noua formă a legii integrității, Mirabela Grădinaru și-a depus din proprie inițiativă declarația de avere pe site-ul Administrației prezidențiale. 

În Lituania, sunt trecuți în declarația de avere a politicienilor soțul/soția și copiii, inclusiv copiii adoptați. Copii sunt trecuți dacă au vârsta sub 18 ani și locuiesc împreună cu declarantul. Membrii familiei multor categorii de titulari de funcții publice sunt, la rândul lor, supuși obligației de declarare a averii. Averea unui copil minor este declarată de unul dintre părinți.

În Austria, această prevedere se aplică numai în anumite cazuri legate de participațiile la capitalul social al unei societăți, potrivit Der Standard. În cazul în care un politician și soțul/soția sa dețin împreună peste 25% din capitalul social al unei societăți, ele se declară.

Franța are prevederi mai numeroase când vine vorba despre declararea bunurilor membrilor familiei. Bunurile care aparțin exclusiv unui soț în cadrul regimului separării bunurilor nu sunt incluse. Dacă ei au bunurile la comun, atunci acestea se declară și pentru soți.

Bunurile copiilor, inclusiv ale minorilor, sunt excluse în mod explicit. Declarația de interese impune divulgarea activităților profesionale ale soțului/soției sau ale partenerului/partenerei de uniune civilă (PACS), în măsura în care acestea pot genera conflicte de interese. Trebuie menționați, de asemenea, partenerii necăsătoriți. Părinții, frații și surorile, precum și alte rude nu sunt incluși.

În Spania, prim-ministrul și miniștrii își declară propriile bunuri, activități și interese. Bunurile soțului/soției sau ale altor membri ai familiei nu sunt incluse în mod obligatoriu, potrivit El Confidencial. La fel și membrii Congresului și Senatului, declarațiile sunt personale.

În Bulgaria, însă, toate declarațiile de avere conțin date despre soț/soție și copii minori.