Ce surprize ne pregătește în 2023 cel mai faimos stabiliment din București. Interviu cu co-fondatorul Casa Mița Biciclista

Casa Mița Biciclista, declarată monument istoric și abandonată la finalul anilor ’90, a fost restaurată de actualii proprietari privați, înainte să fie preluată în administrare de Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN).

În clipa de față, clădirea care ascunde legenda celebrei Maria Mihăescu, cunoscută drept prima femeie care a mers în pantaloni pe bicicletă pe Calea Victoriei, a devenit un spațiu de interes pentru bucureșteni. Casa Mița Biciclista va fi din 2023 un Stabiliment Creativ, cu spații de artă, cinematograf, braserie, dar și un loc unde se vor da petreceri tematice, cu scopul de a strânge o comunitate în jurul conceptului.

Am stat de vorbă cu Edmond Niculușcă, co-fondator La Mița Biciclista, despre vechi și nou, dar și planurile sale pentru acest hub cultural din oraș.

Casa Miței Biciclista, un loc de fotografiat

În timpul sărbătorilor, zona din jurul străzii Biserica Amzei 9, colț cu Christian Tell, este mai mereu plină de oameni. Toți vin să admire și să fotografieze Casa Mița Biciclista, ornată spectaculos, așa cum vezi în filme.

Într-un București unde mare parte din clădiri sunt în stadiu de paragină și unde ți-e greu să mergi pe străzi la cât de multe afișe cu „cade tencuiala” vezi, un astfel de loc devine un obiectiv în sine.

Renovată anul trecut, casa păstrează elementele arhitecturii sale vechi, acum puse în valoare de beteală, brăduți ornați și luminițe. Este ca un cadou vizual pe care Capitala l-a primit și nu e de mirare că familii cu copii, tineri și bătrani, toți vin să admire acest loc și să se imortalizeze în dreptul lui.

Între 11 și 18 decembrie, casa a găzduit un bar pop-up, cu vin fiert și ciocolată caldă, dar și ateliere pentru cei mici, iar cei care i-au trecut pragul au putut să admire construcția și la interior.

În clipa de față, clădirea este închisă publicului, dar ornamentele sale rămân pe toată durata sărbătorilor, astfel că poți merge oricând dorești pentru a te bucura de ea live.

Cine a fost Mița Biciclista

Casa Mița Biciclista/ Facebook

Maria Mihăescu, pe numele ei real, a fost o fată născută la 1885 în Prahova, care, după ce a ajuns la adolescență, a devenit curtezană. Se spune că primul ei amant a fost Regele Leopold al Belgiei, pe care l-a cunoscut în timp ce studia în străinătate.

Multe povești din viața ei sunt privite ca legende urbane, dar aparent iubirea cu Regele Ferdinand i-a adus casa din Amzei care-i poartă numele. Pentru timpurile pe care le-a trăit și posibilitățile pe care le aveau atunci femeile, Maria și-a depășit condiția, așa cum a știut mai bine.

Ironizată la vremea ei, devenită „Mița Biciclista”, în presa de satiră, Maria Mihăescu a fost prima femeie care a purtat pantaloni pe Calea Victoriei (motiv pentru care a fost arestată), a făcut topless pe malul lacului Herăstrău (un alt motiv pentru care a fost arestată) și a mers pe bicicletă, pe o bicicletă de bărbați, căci pe atunci nu existau biciclete pentru femei (motiv pentru care a devenit celebră).

Multe dintre informații le găsim în ziarul Furnica și în Adevărul, dar, interesant, și în presa franceză. Și aș spune că presa franceză o consacră, de fapt, pe frumoasa Maria Mihăescu undeva prin 1905, după ce a câștigat o bătaie cu flori la Monaco, unde a și fost remarcată”, povestește Edmond Niculușcă.

Acesta susține că nu deține informații despre cum a ajuns Maria la Monaco, dar crede că „și-a folosit frumusețea ca pe armă. Și, cu siguranță, era extrem de șarmantă.”

„Nu era puțin lucru să înfrunți rigorile unei lumi conservatoare”

Bal la Mitza. FOTO: Alex Damian

Casa din Amzei a fost ridicată în 1908, iar Maria s-a mutat aici în 1910 și a trăit până la moarte, în 1962. Așa cum precizează Edmond, se poate doar intui cum era organizată casa în acele vremuri.

Clădirea este poziționată pe două etaje, iar astăzi mai există o singură fotografie cu Maria Mihăescu, într-una dintre oglinzile păstrate până azi în salonul de la etajul unu. Din păcate, adaugă tânărul, perioada comunistă a șters multe memorii și mărturii ale casei.

„Știm că la parter a fost o galerie de artă, tot dintr-o fotografie de dinainte de Marele Război, iar în perioada comunistă știm că era coaforul Igiena. Mai mult de-atât nu avem documentat. Etajul unu era locul de ceremonii, iar la etajul al doilea erau camerele Mariei Mihăescu și dormitorul”, mai spune el despre istoria casei.

Apropo de importanța Miței și poveștile din jurul numelui ei, Niculușcă crede că e foarte important ca oamenii să-i cunoască curajul. „Nu era puțin lucru să înfrunți rutina și rigorile unei lumi conservatoare. E un simbol al autenticității, această extravaganță pe care de multe ori nu ne-o permitem, în ciuda vremurilor”, completează el.

Balurile de la Mița și „un dar estetic de Crăciun”

Casa Mița Biciclista s-a deschis cu o serie de două baluri mascate, unde cei prezenți au fost invitați să se îmbrace elegant, în spiritul petrecerilor pe care fosta proprietară a casei obișnuia să le dea în București.

În decembrie, doritorii au avut din nou ocazia să intre în locuința de pe Amzei, la altă serie de evenimente, cele două petreceri ale Primului Crăciun La Mița Biciclista. La fel, muzica live nu a lipsit din decor și nici ținutele flamboaiante ale invitaților.

Dorința organizatorilor este de a le oferi bucureștenilor nu doar un prilej de a sparge rutina ieșirilor convenționale în oraș, dar și de a repune în scenă niște timpuri de mult apuse. Party-urile au fost un real succes, semn că oamenii aveau nevoie de astfel de ocazii de distracție.

În ceea ce privește decorul magic al casei de Crăciun, Edmond vorbește despre cum a fost dorința lor de a face un dar oamenilor.

„Un dar estetic de Crăciun și de a da un semnal: o casă istorică privată, poate face enorm: poate schimba ritmul unui cartier, poate face educație estetică, poate semnaliza că patrimoniul adună oameni, bucură și seduce în prezent. Asta va deveni o tradiție a casei. Îmi doresc ca inițiativa noastră să motiveze cât mai mulți proprietari de case să aleagă cu bun gust cum să-și decoreze fațada. Fațada unei case e și proprietatea orașului, și dacă vom înțelege asta, orașul își va schimba fața.”

„Mița Biciclista va ridica standardele. Deja a făcut-o”

FOTO: Casa Mița Biciclista/ Facebook

După 80 de ani, clădirea din Amzei și-a deschis porțile publicului, iar din 2023 și până în 2033 ea va fi transformată într-un Stabiliment Creativ, adică „un ecosistem cu cinema, spații de expoziții, sezoane culturale, petreceri și braserie la parter.”

Așa cum explică fondatorul ARCEN, „Bucureștiul are nevoie de o resetare a modului în care petrece și înțelege actul cultural, iar Casa Mița Biciclista va ridica standardele. Deja a făcut-o.”

Așa cum era de așteptat, popularitatea construcției a adus în direcția ei și un val de comentarii negative din partea oamenilor, dar Edmond declară că nu le-a citit, în schimb se bucură că lumea nu e indiferentă și e atentă la ce se petrecere în oraș.

Cu toate astea, el spune că i-ar plăcea să se știe că „e o responsabilitate enormă să ai în sarcină redeschiderea unui asemenea loc. Și asta îți mănâncă mult timp, mulți bani, vacanțele și somnul liniștit. Dar o facem pentru binele Bucureștiului.”

În ceea ce privește publicul pe care și-l doresc, Edmond și Alberto Groșescu, vicepreședinte ARCEN, vor „să acceptăm cu toții că se poate și altfel.”

Niculușcă spune că toată lumea este binevenită în spațiul Miței, mai ales cei care iubesc cultura, cei pe care îi bucură un act artistic, dansul și muzica bună.

„Doar că avem o rigoare, din respect pentru casa istorică, iar asta probabil selectează și publicul”, menționează el.

Seria de evenimente și petreceri în interiorul casei va continua și la anul, iar în ceea ce privește prețul acestor, Edmond zice că el diferă în funcție de ce se întâmplă – în timp ce unele sunt gratuite, altele pot ajunge și la 250 de lei de persoană.

În concluzie, fondatorul ARCEN vede Casa Mița Biciclista drept simbol concret al discursului ARCEN din ultimii 15 ani: „o casă istorică restaurată duce la o creștere economică, la dinamici sociale și culturale noi, regenerează un întreg cartier și e o resursă pentru comunitate.”