Ce urmează după valurile de rachete lansate peste Israel vineri seară. Un Iran slăbit se confruntă cu o dilemă existențială
Liderul suprem iranian și guvernul de la Teheran se confruntă cu ceea ce mulți consideră a fi un moment existențial, în încercarea de a decide cum să răspundă la atacurile continue ale Israelului asupra conducerii militare, apărării antiaeriene și programului nuclear al țării, scrie New York Times.
Iranul a lansat deja trei valuri de rachete asupra Israelului vineri seara târziu, deschizând contraofensiva. Este cel mai intens atac asupra Israelului, iar efectele se simt, Israelul anunțând un mort și zeci de răniți, unii în stare critică.
Dincolo de aceste atacuri, Iranul are o serie de opțiuni potențiale, fiecare cu propriile riscuri.
Limitarea sau renunțarea la programul său nuclear ar părea o capitulare, ceea ce ar putea slăbi și mai mult sprijinul pentru regim.
Un răspuns mai agresiv, inclusiv posibilitatea de a viza ținte americane, ar escalada aproape sigur conflictul, într-un moment în care capacitățile Iranului sunt grav degradate.
Atacurile masive ale Israelului nu au făcut decât să evidențieze faptul că Iranul se află în cea mai proastă poziție din ultimele decenii.
Teheranul pare lipsit de apărare împotriva atacurilor israeliene.
Aliații săi regionali, precum Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, care ar fi trebuit să ofere protecție, au fost decimați.
Economia sa este în dificultate. Liderii săi militari au fost uciși în paturile lor.
Țara se confruntă și cu o succesiune incertă a liderului său suprem îmbătrânit, ayatollahul Ali Khamenei. Iar Israelul a transformat în ruine o parte semnificativă din investițiile uriașe ale Iranului în programul său nuclear.
Riscul atacării țintelor americane
Președintele Trump, care a insistat luni de zile ca Iranul să accepte limitarea programului său nuclear, a prezentat atacurile israeliene ca un avertisment și ca un stimulent pentru Iran „să încheie un acord”.
Dar, având în vedere amploarea atacului Israelului, Iranul va considera probabil acest atac „o încercare directă de a destabiliza regimul, mai degrabă decât o simplă încercare de a-i reduce ambițiile nucleare”, a declarat pentru New York Times Ali Vaez, directorul proiectului Iran al International Crisis Group.
„Ca atare, regimul îl poate interpreta ca o amenințare existențială – una care impune o reacție puternică și potențial volatilă”, a spus acesta.
Chiar dacă Iranul alege să fie prudent acum și să nu lovească ținte americane și aliați din regiune, liderii săi nu au nicio îndoială că Statele Unite sunt complice la atacurile israeliene, a declarat și Vali Nasr, profesor la Johns Hopkins School of Advanced International Studies.
Dar atacarea țintelor americane acum ar fi cea mai sigură cale nu numai de a escalada războiul, ci și de a-i oferi lui Trump un motiv pentru a se alătura în mod deschis Israelului în atacarea Iranului.
„Nu vor renunța la îmbogățirea uraniului”
Oficialii americani și israelieni au cerut Iranului să renunțe complet la îmbogățirea uraniului, una dintre cele două căi de construire a unei arme nucleare.
Iranul neagă oficial că încearcă să construiască o bombă și afirmă că îmbogățirea uraniului este destinată exclusiv uzului civil.
„Nu vor renunța la îmbogățire, nu atât de ușor”, a spus Nasr pentru New York Times.
Iranul a anunțat deja că nu va participa la cea de-a șasea rundă de negocieri cu americanii, programată pentru duminică în Oman, privind un posibil acord nuclear, acord pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a criticat aspru și pe care pare să încerce să-l saboteze prin aceste atacuri.
Din punctul de vedere al Iranului, Netanyahu încearcă „încearcă să provoace o criză internă în Iran”, a declarat Sanam Vakil, directorul Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Chatham House.
Dar, la fel ca în trecut, oficialii se așteaptă ca „sistemul, deși mai slab, să se mobilizeze în jurul steagului”.
Cu spatele la zid
Slăbiciunea Iranului va accelera cu siguranță dezbaterea deja în curs în cadrul conducerii cu privire la oportunitatea construirii unei arme nucleare, în ciuda promisiunilor Teheranului de a nu face acest lucru, ca cea mai bună măsură de descurajare împotriva unui Israel care poate bombarda acum după bunul plac și pentru a contribui la asigurarea securității sale în sens mai larg.
„Mulți oameni din Iran se vor simți cu spatele la zid, vor considera că descurajarea regională a eșuat, că negocierile nu au dus nicăieri și că Israelul este dezlănțuit, iar singura garanție reală ar fi o armă nucleară”, a spus pentru cotidianul american Julien Barnes-Dacey de la Consiliul European pentru Relații Externe.
Iranul ar putea alege să intensifice procesul de îmbogățire, să-și disperseze stocurile de uraniu puternic îmbogățit în locuri secrete, să expulzeze inspectorii internaționali și să decidă să se retragă complet din Tratatul de neproliferare nucleară.
Dar astfel de măsuri ar putea, de asemenea, să implice Statele Unite mai direct în război.
Iranul a fost prudent până acum și nu a atacat alți aliați ai Statelor Unite, statele din Golf sau infrastructura energetică a acestora, încercând să nu extindă războiul.
Liderii țării sunt cu siguranță în contact cu Arabia Saudită și statele din Golf, care au acces la președintele Trump și influență asupra lui, pentru a încerca să găsească o modalitate de a salva aparențele, mai ales după ce au ripostat cu forță împotriva Israelului, a spus Ellie Geranmayeh, specialistă în Iran la Consiliul European pentru Relații Externe.
O situație foarte proastă pentru Khamenei
Dar ayatollahul Khamenei nu a avut niciodată încredere în Statele Unite sau în Trump, mai ales că președintele, în timpul primului său mandat, s-a retras unilateral din acordul nuclear din 2015, elaborat cu atenție, care restricționa îmbogățirea uraniului de către Iran în schimbul ridicării sancțiunilor economice și de altă natură.
„Este o situație foarte proastă pentru Khamenei în acest moment”, a spus Geranmayeh.
„Iranul ar putea ajunge într-un război și mai mare și apoi la un acord de pace foarte prost”, a explicat ea pentru New York Times.
Dar el va fi supus unei presiuni din ce în ce mai mari din partea armatei și a extremiștilor pentru a folosi acum cele mai bune resurse ale Iranului împotriva Israelului, a observat experta.
Teheranul are întotdeauna opțiuni, a spus și Suzanne Maloney, expertă în Iran și directoare a programului de politică externă la Brookings Institution.
Ar putea nu numai să lanseze rachete, ci și să lanseze atacuri cibernetice, să-și desfășoare grupurile militante proxy sau chiar să-și intensifice programul nuclear.
„Dar toate opțiunile au consecințe care ar putea pune regimul într-un pericol și mai mare”, a spus experta.
Și având în vedere pătrunderea profundă a serviciilor secrete israeliene în Iran, a adăugat ea, „ei trebuie să se întrebe ce mai urmează”.
INTERVIURILE HotNews.ro