„Cea mai gravă disfuncție” pe circuitul banilor din sănătate. Unde se duc banii din Fondul Unic

Sumele plătite din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate al CNAS către spitalele publice pentru acoperirea creșterilor salariale au ajuns la 16,938 de miliarde de lei în 2025. Este o sumă care depășește întregul buget al serviciilor medicale decontate anul trecut în spitalele din România – 14,867 miliarde de lei. 

Este „cea mai gravă disfuncție” identificată de autorii raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice, cu sprijinul rețelei de sănătate Regina Maria.

„FNUASS (fondul în care ajung sumele plătite de români pentru contribuția la asigurările de sănătate – n.red.) ajunge să finanțeze salarii, în loc să finanțeze servicii medicale”, a spus Dragoș Garofil, medic, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și unul dintre autorii raportului, la lansare. 

Problema

„Cea mai gravă disfuncție identificată o reprezintă în continuare influențele salariale”, se arată în raport. 

Problema pornește, potrivit documentului, de la modul în care sunt calculate așa-numitele „influențe salariale”. 

Pentru fiecare angajat din sistemul public este calculată, conform legii, diferența dintre salariul brut actual și salariul brut corespunzător anului 2016. Diferențele sunt apoi cumulate la nivelul fiecărui spital și decontate lunar de casele județene de asigurări de sănătate. Astfel, orice majorare salarială, promovare, creștere de vechime, acordare de sporuri sau angajare nouă duce automat la creșterea acestor sume, numite „influențe salariale”. 

„Influențele salariale” nu reprezintă bugetul total al salariilor din spitale, ci doar aceste diferențe, salariile brute corespunzătoare anului 2016 fiind finanțate distinct.

În unele spitale, banii pentru angajați depășesc 50% 

Autorii raportului arată însă că acest mecanism a dus la o creștere constantă a cheltuielilor în perioada 2017-2025, cu accelerări în ultimii ani. 

Spre exemplu, majorările salariale adoptate în 2023 pentru personalul medical, auxiliar și TESA au contribuit la creșterea influențelor salariale în 2024 și 2025. 

În anul 2025, suma totală alocată pentru plata influențelor salariale ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, o sumă care depășește întregul buget al serviciilor spitalicești decontate propriu-zis – 14,867 miliarde de lei. 

De altfel, în unele spitale publice, influențele salariale depășesc 50% din veniturile provenite de la CNAS, conform raportului. 

În anul 2024, raportul a fost de 15,426 miliarde pentru influențe salariale și de 14,215 miliarde pentru decontarea serviciilor medicale.

Cu un an înainte, în 2023, 12,399 de miliarde au mers în plata influențelor salariale și 12,494 de miliarde către decontarea serviciilor medicale.

Banii sunt alocați indiferent de volumul serviciilor

Una dintre principalele critici formulate în raport este că aceste transferuri cresc independent de volumul serviciilor medicale furnizate de spital. 

Autorii descriu mecanismul drept o creștere „cvasi-liniară”, determinată de raportarea permanentă la nivelul salarial din 2016.

În acest sistem, o majorare salarială, o angajare sau o avansare profesională produce automat o creștere a sumelor suportate din FNUASS, fără ca finanțarea suplimentară să fie legată direct de activitatea medicală sau de rezultatele obținute.

În opinia autorilor, situația separă artificial finanțarea serviciilor medicale de finanțarea resursei umane și transformă Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate într-o sursă de finanțare nu doar pentru servicii, ci și pentru costuri salariale istorice. 

Raportul consideră că acest mecanism face sistemul mai rigid și distorsionează competiția dintre furnizorii publici și cei privați, care nu beneficiază de mecanismul influențelor salariale. 

Reforma propusă

Autorii propun eliminarea treptată a influențelor salariale din bugetul Fondului Unic al Asigurărilor de Sănătate și recalcularea tarifelor decontate de CNAS pentru serviciile spitalicești, astfel încât acestea să reflecte costurile reale și actualizate ale îngrijirilor medicale.

Tarifele pentru servicii medicale decontate de CNAS sunt, uneori, neactualizate de ani de zile, în timp ce prețul efectiv al serviciilor crește. Actualizarea valorii serviciilor decontate este necesară, spun autorii raportului, atât în sectorul public, cât și în cel privat. 

O altă propunere este ca, în viitor, tarifele decontate pentru servicii medicale CNAS, dar actualizate astfel încât să reflecte costul real al serviciilor, să includă și componenta salarială.

Schimbarea ar trebui făcută gradual, într-o perioadă de tranziție de 3-4 ani, pentru a limita impactul asupra bugetului și pentru a evita riscurile de destabilizare financiară a spitalelor publice, recomandă autorii raportului.

Cum ar putea dispărea diferența de bani plătită de pacient „la privat”

Raportul leagă această arhitectură de finanțare și de existența contribuției personale a pacientului în sistemul privat de sănătate. Aceasta reprezintă diferența dintre tariful practicat de furnizor și suma decontată din Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate, care nu acoperă valoarea reală, spun autorii. 

Pe termen lung, autorii raportului propun un sistem în care finanțarea publică aferentă unui serviciu să urmeze pacientul, indiferent dacă acesta alege un furnizor public sau privat. 

Pentru ca acest model să funcționeze, tarifele decontate ar trebui mai întâi recalibrate pe baza costurilor reale și eficiente ale îngrijirilor. Doar ulterior, susțin autorii, poate fi analizată eliminarea contribuției personale pentru serviciile acordate în sistemul privat. 

În viziunea autorilor raportului, obiectivul final este un sistem în care furnizorii publici și privați să fie remunerați de CNAS în condiții comparabile pentru servicii comparabile, iar pacientul să beneficieze de o protecție financiară mai predictibilă, indiferent de furnizorul ales.